14
Vino cu mine la ţară
Casă în construcţie cu ramuri uscate, ca păiajeniî, în
schele
Inalţă-te în ceruri cu seninătate
Pîaă cînd norii ţi-or sluji dc perdele
Şi stelele : mulţămirea lămpilor pe balcoane înserate.
Intre doi castani împovăraţi ca oamenii ce ies din spital
Crescu cimitirul ovreiesc — din bolovani;
La marginea oraşului, pe deal
Mormintele ca viermii se tîrăsc.
Dogkaruî galben ne aşteaptă în faţa gării
In mine se rup trestii cu foşnet de hîrtie
Vreau să mă sfîrşesc încet de-alungul ţării
Şi să-mi ezite sufletul ca dansatorul pe frânghie.
Rătăcesc prin pădure
Cerşetori ţigani cu barbă de cenuşă
Că ti-e frică dacă-i întîlneşti
Cînd îşi freacă soarele pleoapa pe poteci.
Călare o să mergem zile întregi
O să poposim în hanurile sure,