22
INTEGRAL
REVISTA DE SINTEZA MODERNA
ORGAN AL MIŞCĂREI MODERNE DIN ŢARĂ Şl STRĂINĂTATE
REDACŢIE : BUCUREŞTI: F. BRUNEA, ION CALUGARU, M. H. MAXY, ILARIE VORONCA
REDACŢIE: PARIS: B. FONDANE, MATTIS TEUTSCH
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA M. H. MAXY. — BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI No. 79, ETAJ I.
rrrfiUffflrr roBBmHjârâiSB
NOTITE
*
Lirismul activ. — Aşa concepe Nicolas Beauduin, unul
din cei mai tumultuoşi scriitori moderni, aspectul capital
şi fundamental al poeziei contimporane. In operile sale dela
„Chemin qui monte", până la „LEomme cosmogonique 14 ,
el n’a făcut decât să-l experimenteze fugos şi palpitant >
confruntându-şi vertiginos sensibilitatea cu toate feţele
vieţii citadine, suprapuneri şi intervertiri de pulsaţii, inter
pretări de forme, gloată şi viziuni.
„L’homme cosmogonique 1 " e omul modern, senzibil şi ner
vos, cu toate reacţiunile, în toate fazele dinamizmului uni
versal.
„Dieu nouoeau vers foi nous fcndons
un lyrisme de oie el d’âme
(Les poetes)
„/Vos doutes sont eoanouis.
Dans le decor mecaniquc ou fouf s’eclaire
vibre Yorchestration des forces.
Tout agrandi au diapliragme de ses reves
l’Homme conquerant ausculfe les cieux
plein d’un elan mysterieux
le poussant oers les spheres brCdanfes
au ronflement des Machines- Volanles.
(Les llommes)
Omul cosmogonic trăeşte în inima activităţii, participând
la toate exaltările muncii, la existenţa intensă şi febrilă a
oraşului :
r Dynamique beautâ
Synchronisme d’images
oisages diuers des nouueaux âges
les poetes diront fes promesses
ef ton oertige crible d’eclairs,
bcaute cinematique“. (La viile)
„ Qiielle fougue emporfe nos âmes ?
Nous sentons
un monde aureole de flammes
aoec ses tours. ses ponlons,
dynamos, usines hâtioes,
propulseurs mecaniques,
trolleys foudroyanfs aux uols bleus
elevateurs, rotatiues
phares girant cans l’air de feu
donner un rytlime ă notre force neiwc
mecanismes fremissanfs qui meuuent
les uouloirs de la ci te.
(Voix des nouvelles generations)
Cu asemenia facultăţi e explicabil ca Nicolas Beauduin, să
cânte usina şi fabrica, gara şi locomotiva, vaporul şi „sim
fonia oceanului omenesc", music-hallul unde sunt
„Mimes, oentrilogus, boxeurs
dresseurs d’animaux, equilibristes
folie moderne et paroxyute
sous les bravos vainqueurs....
Le Jazz-bând hurie
Dans l’air se repand unc fievre electriquc.
şi mulţimea.
Era natural ca Nicolas Beauduin să caute să formuleze
ideologia poeziei sale, preconizând o nouă technică, sinop-
tismul poliplan. In „D'une nouvelle conscience poetique
et de ses moyens d'expressions u concepţia sa capătă sta
bilitate, ajungând la proporţii de doctrină. Primul lucru pe
care-1 reclamă e sinteza generatrice de acţiune, căci socie
tatea modernă tinde să se organizeze armonios, după o
factură nouă (cooperaţia, senzul din ce în ce mai accen
tuat al comunităţii de interese). De aci o politică pozitivă,
o mai intimă cunoaştere a realităţii, şi lepădarea oricărei
sentimentalităţi-apendice.
Poezia eliberată de cercul senzaţiei personale, cojită de
retorică, şi însufleţită de imaginea nouă, îndrăzneaţă, şi
activă, se va împlânta în lumina modernă. In loc să fugim
de viaţă, o căutăm în manifestările sale în aparenţă con
tradictorii, şi în domeniile cele mai diverse.
Ţelul trebuie să fie efortul de a ne ridica dincolo de li
niştea pozitivistă şi realismul experimental către o exte
riorizare din ce în ce mai îndrăzneaţă a ideii de viaţă. Lirism
activ, lirism de oameni vii, cari evadează din metodele în
guste, unind într'o percepere intuitivă nesfâşit de variată,
eul, lumea, şi marele curente sociale şi intelectuale ale
epocii noastre.
După Nicolas Beauduin, poezia atunci ar fi, obiectivarea
paroxistă a stărilor radiante ale sufletului nostru.
Modernismul în Japonia. — Fermenţii modernismului
au început — nu chiar de astăzi să fecundeze continentele.
Ceeace n au putut realiza plenipotenţiarii globului, conferin
ţele diplomatice şi multiplele tentative europene de a se
ajunge la o comuniune spirituală internaţională, pare-se că
i-a fost dat artei noui să îndeplinească. Depăşind cadrul
etnic al factorilor cari au produs-o, arta nouă a găsitîn
însăji caracterul său fundamental vehiculul de difuziune,
sămânţa roditoare în toate terenurile, succesul. Graniţele
între ţări, inutile, au fost strânse, ca stâlpii festivi după