Volltext: Integral : revista de sinteza moderna : organ al miscarei moderne din tara si strainatate (9)

„I’N-T'E'G-R‘A-L <( 
REVISTĂ DE SINTEZĂ MODERNĂ 
ORGAN AL MIŞCĂREI MODERNE DIN ŢARĂ Şl STRĂINĂTATE 
Redacţia Bucureşti : M. H. Maxy, Calea Victoriei 79, Et. 1 
Redacţia Paris: B. Fondane, Ilarie Voronca, Rue Mqnge 17. 
Redacţia Italia: M. Cosjia. Piazza d’Italia 2, Payia 
Colaboratori permanenţi: F. Brunea, Victor Brauner, Iqn Călugăru, M. Cosma, Irina Codreanu, B. Florian, 
B. Fondane, M. H. Maxy, Corneliu Mihăilescu, Ştefan Roll, Ilarîe Voronca, Tristan Tzara, A. L. Zissu 
UT • O • T 
14 
i „Expoziţia Academiei Artelor Decorative" str. 
Câmpineanu 17. Et. I, 
„Expoziţia Academiei Artelor Decorative" reprezintă pen 
tru publicul spectator, manifestarea destul de precizată a 
activităţii d-lor A. Vespremie şi Fischer—Galaţi, făuritorii 
academiei de învăţământ decorativ. 
Şcoala care a fost pornită să prezinte rezultatele de azi, 
funcţionează continuu prin clasele sale populate cu elevi, 
prin atelierele sale lucrătoare. Producţia e destul de spor 
nică şi diferită. Calitatea obiectului reese din răsfăţul teh- 
nicei artisanului model. 
E cel mai mare câştig ce s’a dobândit; e meritul d’întâiu 
al d-lui Vespremie. 
Dar dacă tehnica s’a ridicat la o altitudine ce adeseori e 
suficientă, stilul tuturor obiectelor e mult prea divers, ca să 
fie reprezentativ. Prin programul aprioric, ofertanţii bunu 
lui decorativ, se iluzionau asupra unui stil ce se va isbândi 
dintr’o conlucrare cu publicul contribuabil şi jertfa adusă 
pentru primul contact s’a prezentat diferită. Selecţiunea s’a 
produs în folosul unui mijloc colorat totuşi cu pretenţiuni. 
E tragedia plebiscitului. 
S’a dovedit cu această ocaziune nevoia unei instituţiuni ga 
rante pentru toate stilurile puse în circulaţie, din nevoile 
publice. 
Dacă indicaţiunile impuse dintr’o anumită lipsă de simţ 
decorativ, al unei clientele rău învăţată, rău instrunită, vor 
determina în conducătorii Academiei o atitudine corespun- 
® I • • 3E2 
zătoare, atunci atmosfera expoziţiei va deveni... obiectivă. 
In consecinţă, presupunând că învăţământul decorativ s’ar 
bizui numai pe noţiunile seci ale meşteşugului tehnic ex 
perimentat pe agreabilul decorativ al tuturor stilurilor po 
sibile, ar rămâne ca rolul „Academiei Artelor Decorative" 
să se reducă la un sistem de pastişare tehnică, la o anchi 
lozare spirituală şi estetică. E nevoe deci, să se cunoască 
cât de mare poate fi influenţa străzii, şi cât de tenace se 
poate menţine o credinţă, atunci când există. 
Deşi printre profesorii Academiei, sălăslueşte un arhitect 
modernist, rolul său a fost limitat la o clasă de desen şi 
pictură liberă, fără alte rezonanţe asupra atelierelor. 
Constructivismul, sau mai bine zis estetica constructorului 
nou, manifestat curent în periodicele moderne, şi exempli 
ficat totuşi prin colaborarea noastră la expoziţia menţio 
nată, e doar avertismentul platonic al unui crez ce a deter 
minat aiurea revizuirea atâtor valori. 
Este tot ce am avut de spus asupra iniţiativei cele d’întâi 
mişcări de artă decorativă. m. h. m. 
Uf In anii de lapte şi miere de după răsboi, nevoile deco- 
raţiunii interioare au silit pe cetăţeanul nostru să capete ( 
gustul picturii similare timpului mănos. Creşterea ca număr 
a pletorii de transformatori de culori în „artistic" a dove 
dit comercial existenţa unor lăcaşuri cu producţiuni perio 
dice de artă. 
Părea până la un moment, că un concubinaj etern se va 
înfiripa între adaptaţii aspiraţiilor imuabile ale noului lirism 
pictural şi producătorii înzestraţi cu har de sus. 
O simplă deviare a nevrozei financiare, a slăbit ţâţânele 
amorului de bază, şi cârdăşia, lipsită în equilibru de că 
priorii de odinioară se lichidează. 
Instituţiunile ce au patronat rendezvuurile, gem de liber 
tate şi de spaţiu. 
Totuşi pe alocuri se mai încumetă un nume, să consfinţeze 
necazul unei luni, tragedia unei vieţi. 
Şi’n această situaţie, se deschid două săli noi de pictură, 
sub auspiciile a doi cunoscuţi critici de artă. Amândoi ho 
tărâţi să reprezinte pe ecranul lunar al sălilor respective, 
tot ce arta noastră are mai de seamă după priceperea..,, 
d-lor. 
E un început de selecţionare! e un început de constrân 
gere. E o operă de sistematizare, pentru care nu’ţi trebue 
decât o voinţă de arhivar, un gust al tău plus a tot ascul 
tarea patetică a aproapelui cumpărător. E tot ceeace do 
rim, criticilor activaţi de nevoile artistului selecţionat, în 
epoca de dogmă a falimentului economic. 
H§ Printre răsfăţaţii toamnei picturale, am întrezărit în mod 
special două pictoriţe. 
Amândouă echilibrate la un nivel — cu gravitatea la o pe 
riferie a revoluţiei cubiste. 
D-ra Andreescu, (Sala Mozart), puţin matură în mijloace, 
se întreţine cu uşurinţă din spiritul şi tehnica lui Andrâ 
Lothe, a cărui elevă se dovedeşte. 
Aceeaşi lumină sfărticând planurile, aceeaşi împetrire de 
forme care tae posibilul oricărei elansări. Culoarea locală
	        
Waiting...

Nutzerhinweis

Sehr geehrte Benutzerin, sehr geehrter Benutzer,

aufgrund der aktuellen Entwicklungen in der Webtechnologie, die im Goobi viewer verwendet wird, unterstützt die Software den von Ihnen verwendeten Browser nicht mehr.

Bitte benutzen Sie einen der folgenden Browser, um diese Seite korrekt darstellen zu können.

Vielen Dank für Ihr Verständnis.