PUNCT No. 12 
FEBRUARIE 1925 
Sondă 
3 Februarie 
Co nstrucţie : MARCEL SANCII 
Scară descinsă dela etaj cu trenurile de marfă 
nervii semnalelor excită jass^ul geologic 
mineral luna a intervenit inutil şi logic 
pe gâtul bulevardului cinematografele eşarfă 
drum vulcanizat vibrări pe cerul de cauciuc 
tramway cabotin pe cablu dansator 
identic arborii cu bani de zinc au sărit într’un picior 
vântul trosneşte la încheieturi ca fotoliile de nuc, 
tăcerea â’a răzimat de azilul comunal 
Citroen patinează cu sponteneităţi şi magnet 
orice frază filtru de alcool violet 
emancipat oraşul a ţipat la arsenal. 
Stephan 
Equator fruntea sub sărutul amar 
tren spre trecut gestul ca album sau vis 
tuse ceasul prin pomi început de Făurar 
amforă surâsul tău în coaste închis 
Mereu paşii se destramă ca vorbe 
aur acest gând ţH dărui inel 
rătăcim ca’n biblie prin coridor în stea 
in crescut un cuvânt ca o privire. 
Trup dizolvat în peisaj acid 
elastic psalm printre grădini şi scut 
anotimp avion în piept desfăcut 
după tine uşile cerului se deschid 
os în nisip linişte întreruptă ca inimă 
[ amurgul sparge fluier şi saltimbanc 
rănile aerului glasul tău le vindecă 
llarie Voronca 
ETUVA 
Nu suntem împotriva tinereţii. Din potrivă. Pretindem, 
însă, că fiecare vârstă îşi are necesităţile ei. 
In faşă copiii îşi administrează mici lacuri proprii. In 
şcolile primare mâzgălesc pereţii. După ce cunosc tabla 
lui Pitagora e de preferat să aţină calea servitoarelor, 
decât să se dedea la practice de autofecundare. E şî 
mai grav, însă, cazul când tinerii liceeni împart dragostea 
de unul singur, utili2ând-o în poezii şi în proză. 
In cazul acesta cred că fac literatură. 
In Ioc să utilizeze normal funcţiile speciei, dicţionarul- • 
româno-francez, gramatica, compoziţia, plimbările la aer 
liber, grădina zoologică, ei agită o flamură şi petrec 
clipă după clipă înmulţind vertiginos, repetat şi pasionat,, 
frisoanele unui sex, care încă nu e format.. 
Regretăm sincer acest proces de degenerare. Nădăj 
duiam că generaţiile noi vor părăsi,—dacă vreţi—„Crucea 
de piatră“ pentru un local mai higienic, ocrotit sanitar. 
Dar, nici într’un caz, n’am fi dorit ca juneţea ţării noastre 
să cheltuiască bani experimentând teoriile unui străin,, 
care, în ţara lui, a făcut şcoală în economie politică, 
nu în viaţă. 
Decât o flamură stearpă, mai bine un chief cu prăji 
turi şi midinete. 
Ubu-roi 
A apărut: 
Conservator el Co. 
de N. Davidescu 
Revista PUNCT Redactor Stephan Roii 
STR. BARÂŢIEi No. 37 - Bucureşti