Simultan, două biblioteci din Ca
pitală au capitulat.
Numerotată în ratturi, perzistenţa
veacurilor în artă şi ştiinţă, a dat
înapoi mută în faţa generaţiei care
va prelua avutul României.
Mizeră a fost generaţia care ne-a
precedat şi domneşte astăzi;
Nenatural de pustie e zarea celor
ce vin după noi.
Generaţie stearpă, n’a ridicat încă
nici o cetate,
binehrănită, n’a îndrăznit încă nici
un vis,
fără eroism, n’a biruit încă nici o
o invenţie:
Nimic.
Nestingheriţă de svonul civiliza
ţiei apropiate, somn netulburat a
adus-o până aici.
Generaţie care n’a urmărit nimic
în cer, va continua să trimeată în
pământ tâlhari să-i aducă plocon
minereul.
Nejustificând deci nici o silinţă,
nici un surmenaj, a pornit organizată
în echipe spre imense stadioane de
atletism — să-şi fortifice un piept
ferit de umezeala drumurilor sub-
pământene ca şi de otrava nobilă a
uzinei—
să redea vigoarea, unui braţ care
n’a ostenit decât cu mingea,
să-şi recreeze un picior care n’a
sângerat explorând, nici-o Africă.
Un destin distrat a trezit ţara
aceasta la Civilizaţie, târziu, când
ceasul de aur bătuse de mult pre
tutindeni.
Intre sport şi pornografie gene
raţia aceasta n’are timp pentru lec
tură şi laborator.
Privirea noastră aplecată asupra
acestui trist obiectiv, recunoaşte —
cu toate deosebirile de aspiraţii—pe
cei rămaşi încă pe tărâmurile deo
potrivă părăsite, ale Artei şi Ştiinţii,
DRAGOSTE FALITĂ
Ha, Ha!... Ge faliment fraudulos
Ne-aşteaptă poate chiar în astă seară!...
Eu, nu mai sunt nici tânăr,
Nici (frumos;
i u, 'nu mai eşti multimilionară.
Te ’ntreb atunci: .
De [ce ine-am mai iubi
Gând (firma noastră.
\X & Comp.
in (mod fatal o să se’mpartă ’n două —
De pparte, Eu —
Un IX bătrân şi slut
Trăind doar cu-a amintirea din trecui;
De ,alta, tu —
Un Y inutil,
O [lampă fără gaz,
Fără (fitil
Şi [fără nici o întrebuinţare nouă...
Soluţia?
Există [numai una:
Gând soarele apune, pe cer răsare luna...
E timpul dar să ne urăm „cu bine’'
Şi’ri (clipa când fatala noapte marc
Vja [coborî grăbită şi pe noi
Ca pe doi munţi de ghiaţă, din Ţările polare,
S’o’ntâmpinăjm (solemn cum se cuvine
Şi jsă 'ne sinucidem amândoi:
Tu jca’ntr’o frescă prerafaelită:
Cu-o (stipra doză forte de stricnină
Iar eu ca’intr’o icoană bizantină
Cu |uin. enorm cartuş de dinamită.
ION MINULESCU
iMarinetti (şi Prampollini ne scriu:
Scumpi .amici, aşteptând marea plăcere de a
văj (vedea fa 1 Bucureşti lansăm o mie de urări fer
vente, oţel, vitessă, originalitate, lumină întinsă,
eleganţă (spirituală, splendoare plastică muzi
cală (si verblibristă.
V r ouă, JNotiă, marea victorie decisivă asupra
tuturor jpasseismelor.
IOT. (MAR INEPŢI E. PRAMPOLLINI,
VIENT DE PARAITRE
revue bibiiographique mensuelle
Dirtcteur Rene Gas. Redadeur: Andre Lacoste