FURTUNA 
13in luna, roşie de rodie, nTuşcă norii 
fugari în spaima biceldir furtunii. 
Argint (şi sînge .spulbera în scocul morii 
Pirîul 'răvăşit de apa lunii. 
Se ’mplântă drumurile ’n holda nopţii • 
ca ţsă deschidă calea la stafii. 
1 rozneşte moara 'nvîrtejită ’n roată roţii 
dciipar’că macină; o noapte de vecii, 
t n /trăznet. Ruperea de nori se săvîfşeşte. 
Lug'ăbrUjgem (în despuiere ulmii uzi, 
iar jcu lumina fulgerului ce sporeşte 
Se stinge ochiul lunii mai sec şi mai ursuz... 
bariu; sol ago lu 
LA NUOVA VENEZ1A, Dir. Renzo Beriozzi. 
A. B. C, Revist de ar'.iteciură, dir: Rolh, Schmid', Siare, 
la Thalwid. 
MERZ. No 8 &9 redactat de Litsilzky şi Kurt Schwitlers : 
Maşina nu ne desp.rte de natura. Am descoperii, prin ea, o 
nouă natură, necunoscuiă până utur.ci. Aria modernă a ajuns 
la aceleaşi rezultale ca şi ştiin a modernă, insă pe căile deo 
sebite ale intuiţiei. Caşi ştiinţa ea a descompus forma în ele- 
menleie ei fundamentale, pentru a le recompure după legi e 
universale ale naturii. 
Orice formă este un moment concretizat al unei evoluţii. 
Ceeace face ca opera să nu fie decât un punct staţionar al 
desvoltări', iar nici decum scopul fixat. 
Recunoaştem ca opere lot ceeace conţine în sine un sislem, 
dar un sistem care a luat cunoştinţă de sine nu înainte ci în 
limpul execuţiei. 
Vrem să reprezentam calmul, calrrul naturii, în cari tensiuni 
formidabile ţin în echilibru rotaţia regulată a lumilor. 
INDEX veram,‘v*rorumque prohibitorum Breviario romano— 
Pamflet bilunar al lui Bragaglio—(Roma). 
DE STIJL dir. Theo van Doesburg, Leiden (Olanda'', revistă 
de arhitectură. Arhitectura este untalea plastică a tuturor ar 
telor; prin ea, dec ! , vom ajunge la un stil nou care va fi a! 
secolului noslru. 
UT revislă revoluţionară maghiară apare la Novcsad (Iugo 
slaviei) Director : Csuka Zollan. 
UJ KULTUKA (Budapesta) dir: Gero Be'a şi Dekany Islvan, 
regăsim numele marelui poet maghiar exilat Kassak Lajos şl ale 
tuturor art şlilor unguri refugiaţi Ia Viena în jurul revistei MA. 
1N1C1AL No. 5 Buenos Aîres, splendidă revislă redactată de 
scriitorii Spanioli, Sudamericani de avangardă : Roberto Ortelli — 
Homero Guglielmi, Roberto Smith, Ru/z de Oallareta. Se ocupă 
într’un articol de mişcarea artistică modernă din România—Un 
studiu asupra contesei de Noail’es, de Augustin Basave. 
BLOK dir: M. Szczuka (Varşovia). 
G. □ (dir. Hens Richtcr) revislă modernă, idei aplicate în 
industrie, metalurgie, cinema, arhilecfură, exaltă determinismul 
formelor indi striale în ară; suprimă dualismul ariă şi viaţă. 
ANTHOLOGIE Licge) G. Linze accenfuiază nota prolelariană 
şi maşiniste. Poem de Ceo Charles. 
ZONE pamflet internaţional ceh. 
MODERN REVIEW Boslon. 
S. 4 N. Director Norlhnmpton 'a Massachuseis. 
PRES5EN (Lor lag, Danemarca' gazelă săptămânală vio enl 
revoluţionară, face propagandă de iniţiere moderni tă în pro 
letariat. 
MA. dir Kessak Lajos (Viena'i versuri de I. Vinea, traduse 
de Tomas Aladar şi gravuri de Marcel jancu. 
DER ST RM trimeslrial, Iunie 1924, dir. Herwarld Wa'den, 
(Berlin) colaborări din Germania tHors Aspecte) şi Ungaria. 
L1TTERATURE. Andre Breton (Paris) publică fragmente ine 
dite de Arthur R : mbaud : Un coeur sous une Soulane. Două 
postume de GuiUaume Apo'iinaire. La Mori Rose patetism di i 
ir’un nou material poetic, de Bretrn. 
L’OEUF DUR (16) Reda teurs Francis Gerard, Pierre Naville. 
Maihias Lubeck, G or„es Duvan. Despre Andre Gide: l’influ 
ence de Gide ne paraît serieusement compromise et grâcc p e- 
cisement aux d sciples avorles et aux jeunes larvcs qui gre- 
uiilent sur son cadavre. (P. Naville' 1 . Proză viguroasă de Geor 
ges Duvan: Mon >logue d’un cons.rit. 
IVAN GOLL: Le nouvel Orphe\ (versuri, teatru şi film 
ilustraţii de Robert Delaunay, G. Grosz, F. Leger. Odată 
cu Alsacia şi Lorena, Franja a reintegrat pe Ivau Goli li 
terilor franceze. Volumul cuprinde întreaga operă în fran 
ţuzeşte a fostului poet germen încheiat printr’un decret a! 
voinţii proprii, în 1918. 
M. SEUPHOR : Carnet Brica brac, (ed HE T OVERSICHT) 
versuri şi proză în f amandă şi franceză, în maniera para 
logică ilustrată la noi de Urirtuz, mai târziu în străinătate 
de Kurt Schwiters. 
LES FEUILLES LIBRES reprezintă juneţea franceză inn 
vato8re. Esle ceeace a fost şi a rămas „Ie Mercure de 
France" pentru simbolişti, „N. revue frangaise" pentru neo 
clasici. No. 36 consacrat literaturii şi artei copiilor succede 
celui care s’a ocupat de arta la alienaţii mintali. .Numai 
contemplând aceste imagini naive şi adesea emoţionante, 
— scrie Andre Lhote — putem aprecia distan’a care ne des 
parte de vremurile când artistul nu se consacră reprezen 
tarii lucrurilor exterioare decât mânat de dorinţa de a po 
vesti o poveste frumoasă. Această stare sufletească o 
răsfrânge opera celor simplii. Desăvârşirea plastică a une- 
lor lucrări puerile se datoreşte facultăţii de a se uimi, a 
copiilor". 
fierre Reverdy. Marcel Raval, Pierre Drien La Rochelle, 
Francis Gerard, Ioseph Delieil, 1. Porel, Philippe Sou- 
pauli, Rene Crevel, M. Arland, M. Sauvage, Francis Pou- 
lenc şi Tristan Tzara care publică un ciudat roman â clef 
toată Franţa de azi şi de mâ'ne completează numărul. 
V1ENT DE PARA1TRE (33) subtile articole despre poezie 
semnate Robert de Souza. 
MAXiM GORKI: „Un premier Amour“. In acest nou vo 
lum Gorki istoriseşte sufletul rus. Stilul de o uimitoare 
simplicitate, atinge o forţă măreaţă şi uneori tragică. Re 
zumă în câteva fraze un personaj, în câleva cuvinte evocă 
atmosfera misterioasă a vieţii ruseşti, puierea de resem 
nare misticismul ţăranilor, curiozitatea, revolta, mizeria fi 
zică şi morală a burghezilor şi a intelectualilor. 
Călătorim dimpreună cu un mare poet, care pentru noi, 
cântă măreţia şi frumuseţea patriei sale. 
(cd. La Revue Europeenne), 
In numărul viitor, despre cel de al doilea volum de cri 
tici, al d-lui N. Davidescu : Aspecte şi Direcjii literare. 
In Decembrie, în sala sindicatului artiştilor se va des 
chide expozijia internaţională de artă a revistei „Contim 
poranul". Vor expune : Brâncuş, Marcel Iancu, H. Maxy, 
Matiss Teutsch şi fruntaşi ai mişcării moderne din înlreagn 
Europă.