MIŞCAREA ARTISTICA IN
POLONIA
1) Cea mai caracteristică trăsătură a artei
j*. - ' # # #
poloneze este sensibilitatea ; ei hiperdesvoltată
şi lipsa problemelor pur formale.
2) Pentru Polonia antebelică, arta eră unicul
azil al spiritului naţional. Artistul reînvia tre
cutul: mărire şi mizerie; imită arta populară;
creiă arta naţională.
3) Marile descoperiri ale impresionishiului ră
sunară şi în Polonia. îndată, însă au degenerat
în naturalism şi încăpură, pe mâinile sentimen
talilor căutători ai „frumosului peisaj polonez".
1) Ultimii ani dinainte de răsboiu şi scurtul
răstimp dela independenţă au adus însemnate
schimbări.
2) Totdeodată, în ambele centre intelectuale
poloneze, Cracovia şi Varşovia, se formează gru
pările moderniste numite „formiste”. Formiştii
din Cracovia, mai radicali, reprezintă futurismul
şi expresionismul, iar cei din Warşovia s’au o-
prit la formula cubism-expresionism.
3) Până în 1920, formiştii desvoltă o activi
tate foarte vie şi, în 'graba ei, febrilă: ediţii
noui, conferinţe, expoziţii. Societatea reacţio
nează în feluri deosebite: ostilitate, indiferenţă,
bunăvoinţă... Apoi, nouile postulate sfârşesc
prin a se contopi în sufletul masselor, se aco
modează gustului popular.
1) Dela 1920 mişcarea slăbeşte. Se ivesc
nouile curente: întoarcerea la clasicism. For
miştii pierd terenul. Exodul începe: mulţi, ne-
putând trai în atmosfera ostilă, emigrează. Vai,
soarta de totdeauna a artistului polonez este de
a găsi des voi tarea şi succesul departe de patrie.
In Polonia nu e loc pentru dânşii. Se întâmplă
azi acelaş lucru chiar cu acei cari au găsit glo
rie şi răsunet în toată Europa: K. Malevicz.
(Ministerul Cultelor n’a consimţit întoarcerii lui
în Polonia). Marcussis, Halicka, Lypschitz, Iviss-
ling, etc. Ceilalţi se confundă în mulţimea a-
depţilor clasicismului, cezanis'mului, impresio
nismului moderat în grupul „Rythm”. După
1922 tablourile şi sculpturile formiştilor sunt
cu totul rare în expoziţiile Warşoviene. Mişca
rea formistă, cu toate că nu e lipsită ele de
fecte, a dat societăţii noastre multe invenţiuni.
Ei au explicat, în public şi pentru prima oară
problemele formale de artă.
Defectele lor sunt: o construcţie insuficientă,
lipsă de ordine şi moderaţie, lipsa unui program
clar şi hotărît, şi prea mult loc sentimentalis
mului. (Ou alte cuvinte, mai degrabă, expre
sionişti).
1) Meritul celor dela BLOIv este o definiţie
precisă şi clară, a postulatelor de avantgardă.
2) Programul „Blocului” a fost o noutate
pentru societatea poloneză. O apariţie cu totul
diferită ele tot ce publicul polonez credea că
ştie.
3) Dela „Blok” a pornit semnalul: munca
metodică, intelectuală, colectibă.
4) Am pus în primul plan al preocupărilor
programului nostru indivizibilitatea problemelor
de artă şi a problemelor sociale. Ne-am mani
festat pentru stânga radicală, în mişcarea so
cială.
1) încă depe vremea formismului, actualii
membrii ai grupării Blok erau în opoziţie, acu-
zându-i pe ceilalţi de moderaţie. In 1923, din
iniţiativa Terezei Zarnower şi Mieczyslav Szcziu-
ka s’a format grupul către care veniră în urmă
W. Strzeminski şi H. Stazewski, etc. S’au or
ganizat expoziţii.
2) In 1924, după iniţiativa lui Zarnower, or
ganizăm şi edităm primul ziar.
3) Rezultatele sunt depe acum vădite: pre
tutindeni auzim repetându-se postulatele noastre
şi observăm la alţi,i influenţele activităţii noa
stre.
1 Varşovia, 1924. M. SZCZUKA.