9 9 X . KT • T . E • G • R • A • L * * R E U I 5 T R D E 5 l N T E Z R m 0 Q E R N fi 0 R G A N AL MIŞCĂ R E I M 0 D E R N E D I N ŢARĂ Şi S T R Ă I N Ă T A T E REC ACŢIE : BUCUREŞTI : F. BRUNE A, ION CĂLUGĂRU, M. H. MA XY, 1 L ARI E VOR ONC A RED ACŢIE : PARIS: □ B. FONDANE, MATTIS TE UTSCH REDACŢIA ŞI ADM1NI STRAŢI A M. H. M A X Y. -CALEA VIC TOR IEI 79, ET. I. JV <* • O • T X T • £2 fg Dans la GALERIE VISCONTI 26 Rue de Seine Paris, na re ami, Mattis-Teutsch vient d’ouvrir une exposition de peintureet sculpture. Nous sommes persuades que i'art de notre colaborateur rencon- trera lă-bas une comprdhension dont notre pays n’a pas su l’en- tourer. Nous saluons la premlfere manifestation d'art â Paris, du premlbr exponent, chez nous, de l’esprit nouveau. Nous en reparlerons largement dans notre prochain numero. £3 Pentru numărul de faţă consacrat lui Arghezi, am făcut apel, în special la acei cari risipesc azi gologanii puşi în puşculiţă pentru zile negre, de fostul lor părinte literar. Am fost refuzaţi, cu explicaţia severă că Tudor Arghezi nu merită nici un omagiu, ca unul ce nu dă nici odată 5 lei ca să le cumpere revista. Deşi argumentul nu în esenţa lui pecuniară, ar putea fi împăr tăşit şi de noi, ştim însă să-l privim printr’un unghiu mai respectuos, mal dezghiocat de contingenţe şi patimă. D. Arghezi, dacă găseşte penibilă ingratitudinea foştilor săi ciraci, ar putea găsi consolare filozofică, contemplând în raft, biberonul cu conţinutul golit de geniile nesăţioase 13 INTEGRAL a publicat şi publică numai lucruri inedite. Reproducerile de text din revistele străine, fără măcar în registrarea originei. constitue o dublă indelicateţe, faţă de cititor pe cared seduci cu vechituri, faţă de autor pe care-1 deposedezi neautorizat. Integral n’a procedat şi nu va pro ceda altfel. In No. 4, Integral va publica poeziile originale ale câtorva poeţi moderni cu reputaţie, din Franţa. H Nu s’ar putea spune că d. Iorga îşi iroseşte clipele pe simplă reverie. Pentru D-sa viaţa e un perpetuum mobile, fără pauze şi fiecare an ca şi fiecare zi trebuesc lichidate cu bilanţ fericit. Nu ne-am mirat niciodată de veşnica fre nezie a marelui om, de subitele voiaje de propagandă, dis cursuri, conferinţe, întruniri, etc., cum nu ne-am mirat că bagajele d-sale conţ n la întoarcere câteva kilograme de inspiraţie, în versuri sau proză, comedie sau dramă. Când doarme, când mănâncă marele om ? M'ster. Din recenta călătorie apostolul a revenit cu o piesă nouă a 347-a, intitulată spiritual „Isus“. De astă dată documentele şi hrisoavele cari făceau farmecul savant al celorlalte 346 de drame istorice- au fost abando nate şi înlocuite simplu şi emotiv cu floricele poetice şi date, din scriptură. Iată cauza care poate dumiri pe toţi ma liţioşii, dece Isus e invizibil, deşi are rol fruntaş, dece luda e un samsar din Văcăreşti, de ce sunt goluii inexplicabile în acţiune (miracolul ca şi apa aspiră la vid), dece în f - gura lui Isus, întrevăzut o clipă, se putea des cifra chipul cotidian al d-lui lorga. Calvarul — aplauzele — era fatal. D. Iorga însă prepară a 348-a piesă. D-l TRISTAN TZARA ne comunică că lucrează acum la un un scenariu de film. 8 La Gustav Kiepenheur Verlag (PotsdamJ a apărut sub îngrijirea lui Cari Einstein şi Paul Westheim un almanah „Europa" 1925, cuprinzând producţia artistică şi literară a Europei moderne. „Europa* a strâns laolaltă un material francezo-german, siguri pe o apropiere sufletească, pregă titoare internaţionalei culturale şi artistice. Prefaţa o are Herman Kassak :.... „Was ist mit Europa da 1 ? Humanităres Aktiv und Pazifistiches, Kongresse und Hăndereichen, Etische, Freiheitliches, Muterschutz hier und Bodenreform her, Klassenkampf und Menschenrechte, Liga links und Liga rechts — Was nutzen wem die schonen Ideale, wem andere drauf spazieren geht“... Dem Europa: ein Fetzen Lăcherlichkeit sein europăischer Mensch ein Katheder Proklamation Protest iiber Protest î kein Ausdruck, kein Sinn fur Gemainsamkeit, es sei dem» Ausrottung durch Stupidităt â la Speiigler... Da: Schauplatz Euiopa wird ein Iahrmarkt—Bravo? Q CLAIRE ET IVAN GOLL. - Foemes d’amour, Collection Surrealiste, Paris. Cântarea cântărilor la jazzband, în care instrumentele fundamentale au formă de inimă şi de sex. De aceia notele ţâşnite din sfere senzibile sunt aromate de pasiune, dialogul erotic frenetic şi torid, chiar când glasu rile uniformizate de turburare îşi pierd personalitatea, se contopesc. La amândoi aceleaşi accente virile, aceleaşi preciozitâţi femenine. Ar trebui cercetat, (dacă problemele lirice comportă clasificări după sex) unde începe bărbatul să capete inflexiuni feminine, unde femeia să se masculinizeze. Intre Mol j'avais le coeur blen tranquille Fermă comme une huitre: En l’ouerant tu l-as luă ! şi Mon amant et l’âtoile du sotr N’ătaient qu’un : Oh ! fleurs, faites la grâoe du sourtre 1 nici o deosebire de caracter. Poemele—constatările succinte nu impietează asupra valoarii lor — sunt luxuriante şi îm bătate de imagini eclatante, chiar când ostentativ forţate fri zează manerismul. Nu interesează dacă ele aparţin amân.dorura, sau unuia sin gur, căci adevărata poezie, ca şi dragostea n’are patrie şi nici sex. ■ OESOPHAGE No. 1 Marş 1925-Bruxelles revistă de avantgardă belgiană. Primul număr în care Tristan Tzara publică două admirabile poeme, cuprinde în între gime o vigoare proaspătă şi îndrăzneaţă. Oesophage ex- ploadează prin tipar, prin Tzara, prin Arp, Schwitters, Ri- bemont—Desaignes, Picabia. f | DE DRIECHOEK. 1 April 1925. No. 1. Antwerpen. rticole şi poezii de Paul v.Ostaijee, articole şi grafică de loseph Peters. Desenuri de Maes, Jos. Leonard, J. Van de Zee, etc,...