fîxegezâiiric deformată a vieţii ritfftic'e interioareinteris trăită 
Exteriorizare orchestrală integral desvoltată; Egotism pro- v 
nuanţat. - - - - 
Iniagism variat, dinamic, surprinzător. Colisiuni frequente 
între analitic şi sintetic cu rezultat implicit: deformaţiune 
în expresie. 
Poema lui Buzzi se poate prenumera printre operele capi 
tale aîe futurismului european. 
Un studiu special va contura în No. viitor personalitatea 
febrilă a scriitorului italian. 
IU KORTAR3, revistă ungurească de avantgardă, întruneşte 
sub aceeaşi formă şi spirit pe toţi colaboratorii revistei 
„Ma“. Cuprinde o scrisoare despre arhitectura belgiană, de 
Serwranks, un articol de Ludvig Kassak: „F. T. Marinetti“. 
Două pagini de poezie franţuzească, adună numele poeţilor: 
A. Rimbaud, Max Jacob, Pierre Reverdy, Paul Eluard, Gui- 
llaume Apollinaire, Marcel Sauvage, Philippe SoupaulU 
Francis Picabia, Tristan Tzara, Jean Cocteau. • 
Notăm printre obişnuiţii colaboratori şipeDl.Tamas Aladar. ; 
Desenuri şi ilustraţii de Willy Baumaister, Victor Senvranloq 
Moholy-Nagy, T. Zarnower şi M. H. Maxy. . 
PERISZKOP: Redactor Szănto Gyorgy. 
Apare într’una din provinciile nouei Românii (Arad) o re 
vistă de popularizare a artei moderne. 
O colaborare de elemente variate, dau un aspect de an- - 
tologie revistei ce stăruie cutezător pe un drum anevoios 
printre lifte artistice şi culturale. 
E9 STURM 16 Iahrgang Berlin Mai 5 Heft. Herausgeber 
Herwarth Walden. - -- --- - 
Un număr pumnal lui Adolf Behne, unul din teoreticienii 
arhitecturii germane. Stat.sticianul Behne, enumărând, în 
„Kunst, Wissenschaft und Europa 7 * * * * * * 14 munca practică a nouei 
generaţii, trece în revistă toate publicaţiile de avantgardă din 
lume (pomeneşte natural şi despre Punct) şi desconsideră \ 
aportul universal pe care „Sturm“ îl aduce de 16 ani încoa- 
Primul pumnal îl aruncă Walden : ţ. 
„Der Wille zur Gemeinschaft nicht nur mit Europa, auch ? 
mit der ganzen Erde, ist von der Zeitschrift der Sturm 
ausgegangen und diese Zeitschrift fiihrt noch heute auff'. 
allen Wegen...... 
Er hoit sich sein Kunslwissen des Herrn Westheim, von 
L’Esprit Nouveau und von „De Styl“ 
Lothar Schreyer, Rudolf Bltimner, Ivurt Liebman, Otto Ne- 
bel, Wiiliam Wauer, asociaţi notei comune protestare, ve 
hemente, scut în jurul revistei ce le-a întrunit virtuţile ma 
bine de-o decadă. 
Un articol corespondenţă: „Stadtebildchen: Paris", ni-l 
reaminteşte pe Walden, observatorul cinic şi incisiv: 
«Die Franzosen sind solide, einfache sachliche Menschen, 
lăndlich, schlicht und geschmackvoll. Die Franzbsinnen, 
die den Ruf von Paris begriindet haben, stammen aus Polen, 
Rumănien und der Tchechoslowakei. Die echten Pariseri- 
nnen sind die grosse Demimonde, von denen die deutschen 
Măaner dicliten und nach denen die deutschen Frauen 
trachten".... 
....Man fragt sich nach der Mona Lisa durch, von derem 
Lâcheln ganze Generazionen von Schriftstellern, und Kunst- 
historikern leben.... 
Poezii de Otto Nebel. 
7 ARTS. No. 25, dedică primul număr special consacrat ex 
poziţiei din Paris. 
Cu mult patos, arhitectul Henri Van de Velde, revendică 
pentru belgieni cinstea devansărei asupra tuturor celorlalte 
popoare, în cercetarea frecventă a stilului nou. înjghebarea 
regulată a manifestărilor periodice, nu pot reprezenta decât 
în largă măsură, o doză organizată de propagandă. Eforturile 
spirituale în Franţa, Italia şi Germania, s’au realizat la în 
ceput, mai puţin public, şi în ultimă instanţă, Franţa ţine • 
la discreţia Europei, primul drapel modernist. 
Câteva iluslraţuini specifice, precum „Perspectiva pavilio 
nului rus“ de arhitectul Constantin Melnikoft, diversele fo 
tografii după proectele şi realizările arhitecţilor M. Gaspard 
şi F. Hoeben. Dealtfel întreg numărul, un apel la adunarea 
tuturor forţelor, pentru recunoaşterea devizului: Le Style 
Nouveau, Sobre & Costaud. 
jg§ Sâ se consulte librăria „Hasefer“ din str. Cara- 
gheorghsvici, în ce priveşte cartea, literatura, drama 
şi plastica modernă. 
In Editura „INTEGRAL" 
va apare în curând : 
,,T. X.“ plachetă în 209 exemplare de lux. 
Text: Ilarie Voronca, F. Brunea, St.Roii, 
Desenuri: M H. Maxy şi V. Brauner 
„PRINŢ PAPAL“ psihismautomat 
de ION CĂLUGĂR U 
DESENURI: M. H. MAXY 
2 ,SUPRAAMERICANUL“ de F. BRUNEA 
DESENURI: M. H. MAXY 
Mişcarea Literară: Director Liviu Rebreanu. 
Cuvântul Liber: Director Eugen Filoti. 
Idaea Europeană. 
Noi, Revista d’arte futurisia. Diretore: E. Prampolini. 
Via Trento 89, Roma. 
Stauba, Revue d’arhitecture. Charles Teige. Kolkouwna 
4, Praga. 
Zenit, L. Mitsictch, 22 rue Birtschamine, Belgrad. 
Disk Charles Teige. 
De stijl, art constructiviste. Dir. Theo van Doesburg. 
Les Feuilles Libres, Marcel Raval. Paris. 
Blok, Warsova. 
„G □“ material pour la construcdon elementaire. 
Hans Richter. 
L’Esprit Nouveau. Ozenfant et Jeanneret. 3 du Cherche 
Midi Paris. 
Sturm. Herwarth Walden. Postdameistr. 134 Berlin. 
7 Ârts, P. Bourgeois. Bruxelles. Boul. Leopold 2. 
„Integral" înlesneşte abonamente pentru revistele 
străine* 
Tipografia .Referind Socială” — Fotografia „Tzatzu* — Clişee «Rampa»