22 INTEGRAL REVISTA DE SINTEZA MODERNA ORGAN AL MIŞCĂREI MODERNE DIN ŢARĂ Şl STRĂINĂTATE REDACŢIE : BUCUREŞTI: F. BRUNEA, ION CALUGARU, M. H. MAXY, ILARIE VORONCA REDACŢIE: PARIS: B. FONDANE, MATTIS TEUTSCH REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA M. H. MAXY. — BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI No. 79, ETAJ I. rrrfiUffflrr roBBmHjârâiSB NOTITE * Lirismul activ. — Aşa concepe Nicolas Beauduin, unul din cei mai tumultuoşi scriitori moderni, aspectul capital şi fundamental al poeziei contimporane. In operile sale dela „Chemin qui monte", până la „LEomme cosmogonique 14 , el n’a făcut decât să-l experimenteze fugos şi palpitant > confruntându-şi vertiginos sensibilitatea cu toate feţele vieţii citadine, suprapuneri şi intervertiri de pulsaţii, inter pretări de forme, gloată şi viziuni. „L’homme cosmogonique 1 " e omul modern, senzibil şi ner vos, cu toate reacţiunile, în toate fazele dinamizmului uni versal. „Dieu nouoeau vers foi nous fcndons un lyrisme de oie el d’âme (Les poetes) „/Vos doutes sont eoanouis. Dans le decor mecaniquc ou fouf s’eclaire vibre Yorchestration des forces. Tout agrandi au diapliragme de ses reves l’Homme conquerant ausculfe les cieux plein d’un elan mysterieux le poussant oers les spheres brCdanfes au ronflement des Machines- Volanles. (Les llommes) Omul cosmogonic trăeşte în inima activităţii, participând la toate exaltările muncii, la existenţa intensă şi febrilă a oraşului : r Dynamique beautâ Synchronisme d’images oisages diuers des nouueaux âges les poetes diront fes promesses ef ton oertige crible d’eclairs, bcaute cinematique“. (La viile) „ Qiielle fougue emporfe nos âmes ? Nous sentons un monde aureole de flammes aoec ses tours. ses ponlons, dynamos, usines hâtioes, propulseurs mecaniques, trolleys foudroyanfs aux uols bleus elevateurs, rotatiues phares girant cans l’air de feu donner un rytlime ă notre force neiwc mecanismes fremissanfs qui meuuent les uouloirs de la ci te. (Voix des nouvelles generations) Cu asemenia facultăţi e explicabil ca Nicolas Beauduin, să cânte usina şi fabrica, gara şi locomotiva, vaporul şi „sim fonia oceanului omenesc", music-hallul unde sunt „Mimes, oentrilogus, boxeurs dresseurs d’animaux, equilibristes folie moderne et paroxyute sous les bravos vainqueurs.... Le Jazz-bând hurie Dans l’air se repand unc fievre electriquc. şi mulţimea. Era natural ca Nicolas Beauduin să caute să formuleze ideologia poeziei sale, preconizând o nouă technică, sinop- tismul poliplan. In „D'une nouvelle conscience poetique et de ses moyens d'expressions u concepţia sa capătă sta bilitate, ajungând la proporţii de doctrină. Primul lucru pe care-1 reclamă e sinteza generatrice de acţiune, căci socie tatea modernă tinde să se organizeze armonios, după o factură nouă (cooperaţia, senzul din ce în ce mai accen tuat al comunităţii de interese). De aci o politică pozitivă, o mai intimă cunoaştere a realităţii, şi lepădarea oricărei sentimentalităţi-apendice. Poezia eliberată de cercul senzaţiei personale, cojită de retorică, şi însufleţită de imaginea nouă, îndrăzneaţă, şi activă, se va împlânta în lumina modernă. In loc să fugim de viaţă, o căutăm în manifestările sale în aparenţă con tradictorii, şi în domeniile cele mai diverse. Ţelul trebuie să fie efortul de a ne ridica dincolo de li niştea pozitivistă şi realismul experimental către o exte riorizare din ce în ce mai îndrăzneaţă a ideii de viaţă. Lirism activ, lirism de oameni vii, cari evadează din metodele în guste, unind într'o percepere intuitivă nesfâşit de variată, eul, lumea, şi marele curente sociale şi intelectuale ale epocii noastre. După Nicolas Beauduin, poezia atunci ar fi, obiectivarea paroxistă a stărilor radiante ale sufletului nostru. Modernismul în Japonia. — Fermenţii modernismului au început — nu chiar de astăzi să fecundeze continentele. Ceeace n au putut realiza plenipotenţiarii globului, conferin ţele diplomatice şi multiplele tentative europene de a se ajunge la o comuniune spirituală internaţională, pare-se că i-a fost dat artei noui să îndeplinească. Depăşind cadrul etnic al factorilor cari au produs-o, arta nouă a găsitîn însăji caracterul său fundamental vehiculul de difuziune, sămânţa roditoare în toate terenurile, succesul. Graniţele între ţări, inutile, au fost strânse, ca stâlpii festivi după