24 
Obişnuiţi sa privim apariţiile femenine depe ecran ca elemente! 
distractive, în caz fericit, cel mult ca luptătoare pentru un ideal 
femenin, Pola Negri venită să ne amuze, ne surprinde în ipos 
taza ei de gânditoare. In cartea pe care Albin Michel a tipărit-o 
la Paris şi care se numeşte sugestiv La vie et le râve au cinema, 
Pola Negri notează cu pricepere şi gust însemnări de impor 
tanţă pentru ceea ce reprezintă Part silencieux. Căci aşa cre 
dem ar trebui să se numească cinematograful şi nu arta mută 
cum poate rău i s’a spus. 
„Le silence fut aussi la dixieme muse: Tacita. L’ecran est 
silencieux". Apoi ascuţite observaţii despre origina lanternei 
magice, încadrate în forma unor povestiri din epoca preistorică 
şi antichitate. 
Cartea înseamnă o preocupare nepbişnuită la actori şi se insi- 
nuiază atât prin frumuseţea povestirii cât şi prin grija de a ex 
prima frumos. 
19 
Sezon bogat în bande cu imagini. 
Charlie Chaplin va fi văzut poate ca actor, dar mai precis, ca 
regisor în Opinion Publique unde modestia lui n’a găsit pentru 
priceperea sa actoricească decât pretextul unui figurant. 
Marele aşteptat al sezonului e însă Douglas Fairbanks, Dou- 
glas optimistul transformator de oameni şi creator de energii 
în Voleur de Bagdad. 
Actorii vor privi poate cu alţi ochi semnificaţia actorului nou şi 
vor medita la drumul cu mlaştini pe care îl străbat ei azi. 
* 
lt Faust <( la National. — Nu ştiu ce i-a venit d-lui Corneliu 
Moldovanu să monteze un tratat de filozofie (într’adevăr cel 
mai frumos scris) când menirea unui teatru e exact contrarul 
unei [aule universitare. 'De ce nu Bergson sau Kant ? Ce 
interes prezintă pentru marele public toate avatarurile şi abstrac 
ţiunile eroului lui Goethe, când îţi trebue o anume pregătire şi 
răbdare, ca să le poţi gusta, citindu-le? Şi apoi Faust e intra 
ductibil. Dacă geniul lui Goethe rezidă în trascendenţa cuge 
tării sale, singura traducere în măsură s’o redea e acea în 
proză. Dacă, în schimb forma gândirii sale e ceia ce i-a con 
sacrat geniul şi nemurirea, cum poate fi imitată într’o limbă 
diametral opusă' ca structură şi spirit ? In ce ar consta atunci 
geniul lui Goethe, geniul rasei sale şi al culturii sale, când pri 
mul venit î-1 poate împământeni ca pe un simplu făcător de 
vodeviluri? Ar;putea să ni se spue de ce până astăzi (adap 
tarea germană n’are nici o valoare literară) Mallarme, Paul Va- 
lery, n’au putut fi redaţi în nici o limbă ? Cu Faust nu se putea 
sconta nici un succes altul de cât al vanităţii. Publicul (afară 
de D-nii Rădulescu-Motru, Petrovici, Soricu şi pompierul de 
serviciu) a dormit. Chiar pentru cei treji suntem convinşi că iluzia 
actorului care l-a interpretat pe Faust n’a fost destul de forte 
ca să nu ti dorit în locul lui, un profesor serios dela Sorbona 
sau chiar pe d. Iorga. 
Cât priveşte montarea.... 
Expoziţiile industriale. — Nu s’ar putea afirma că ele con- 
stitue o inovaţie la noi unde' tradiţia seculară a bâlciurilor şi 
iarmaroacelor e în plină eflorescenţă. S’ar fi cuvenit] totuş sub 
emulaţia faimoaselor târguri de aiuri (Lipsea, Viena, Praga, etc.) 
câ la organizarea lor să nu mai prezideze vechiul gust balcanic 
mai ales când pretind să se întituleze internaţionale. La Chişinău 
oarecari veleităţi de eliberare, curajul unei touche moderne: 
trebuia sedus ochiul francez încă plin de mirajul expoziţiei dela 
Paris. Cu ce însă? Pavilioane de mântuială unde decorativul 
în cel mai suprem al lui efort, se reducea la leii şi vulturii de 
ipsos, dela intrare, bărăci fără expresie şi fără ochiadă, interioare 
aranjate după tipicul dughenelor arhaice. S’au făcut cheltueli 
imense fără să se ştie că bancruta e în prag dacă nu se sal- 
; i £ .... / ... ;! . u ... i; f..~ . ... :... .J 
vează barem succesul moral. Ori aceasta e în funcţie de atracţie, 
de entuziasm, de confruntare. Atracţie ? Lumina celor două becuri 
electrice, când la Paris numai într’un singur pavilion e o ploaie 
torenţială, un carnaval de sclip're, care echivalează cu kilovaţii 
cheltuiţi pentru luminatul Bucureştiului un an de zile? Entu 
ziasm, pentru străinul încă buimăcit de spectacolul fantastic al 
expoziţiei coloniale dela Londra? 
Dar ce să mai zicem de oroarea din Parcul Carol, cu mult in 
ferioară Moşilor, unde publicul chemat din toate punctele ţării 
să admire arta casnică naţională, privea nedumerit blănurile ca 
raghioase aduse din Austria, mobila stil Louis oarecare, : covoare 
oribile de maşină, broderii pentru-negrii, toate etalate talmeş- 
balmeş, pe o singură pardosea? 
Ar trebui să se ştie că într’adevăr una din cele mai preţioase 
inovaţii pentru promovarea producţiei unei ţări e felul cum 
aceasta este expusă, exprimată, fardată. Măsura şj gustul unei 
nâţiuni se întrevede în cel mai insignifiant detaliu: literele de 
pe vitrină, afişul-reclamă. La noi acesta din urmă, care în altă 
parte constitue un punct capital sub raportul comercial şi unul 
de valoare artistică sub raportul execuţiei, e lăsat competinţei 
tipografului. Ar putea să mi se răspundă ce seducţiune e pentr’un 
străin chipul generalului Averescu de pe afişul expoziţiei din 
Parcul Carol, când cea mai umilă reclamă de sirop, oferă un 
trup de bacantă cu tot ce are sexul mai ispititor ? 
H Să se consulte librăria «Hasefer“ din str. Cara- 
gheorghevici, în ce priveşte cartea, literatura, drama 
şi plastica modernă. 
Mişcarea Literară: Director Liviu Rebreanu. 
Mavo, Tokio. Dir. Murayama. 
Noi, Revista d’arte futurista. Diretore : E. Prampolini. 
Via Trento 89, Roma. 
Stauba, Revue d’architecture. Charles Teige. Kol- 
kouwna 4, Praga. 
Zenit, L. Mitsictch, 22 rue Birtschamine, Belgrad. 
Disk, Charles Teige. 
De stijl, art. constructiviste. Dir. Theo van Doesburg. 
Les Feuilles Libres, Marcel Raval. Paris. 
Blok, Warsova. 
,,G D “ material pour la construdion dementaire. 
Hans Richter. 
L’Esprit Nouveau. Ozenfant et Jeanneret. 3 du 
Cherche Midi Paris. 
Sturm. Herwarth Walden. Postdamerstr. 134 Berlin. 
7 Arts, P. Bourgeois. Bruxelles. Boul. Leopold 2. 
„Integral* 4 înlesneşte abonamente pentru revistele 
străine. 
H AJotre collaborateur B. Fondane vient de finir un 
essdi d’esthetique; „Faux propos d’esthetique**. 
CLIŞEE: RAMPA 
i Tipografia „Reforma Sociala* 1 
Pasagiul W oman, 20 — 22 !■: