u
N
U
DESCHIDERE
Descompus pământul
transpiră 'n porii văilor
baghetele florilor
menţin orchestraţia câmpului
antenele soarelui
culeg rămăşiţele nopţii
animat de botul vacilor
iazul se leagănă ca o plasă
săgeţile păsărilor
se desprind din reţeaua pădurii
fularul cărărilor
se deapănă pe mosorul copacilor
pisicile pauselelor
torc iedera luminii
a. zaremba
FINAL
Stepa se 'ntinde cu faţa ei zbârcită
Un ochiu clipea din când în când mai clar
Noaptea deşerta caseta cu mii de diamante
Orb sfâşia mantia prin bălării un ţar
Pe labe pustiul începe să viseze
Troică luneca tăcerea pe^azururi îngheţate
Acul crescut dorinţă spre mările chineze
Alb scit rătăcitor în zdrenţele stelate
Preoţi având testicule roşii de coraliu
Cu mitre de hârtie şi glasurile sparte
Au cuvântat ceresc spre tine cu noroaie
Şi«au căutat pe Venus prin scoicile deşarte
Sub umbrele marine meduzele cochete
Bătrâne sub manşoane de ţepi înfrigurate
Ce culori felurite au crinii pe aleie
Şi cum spală argintul stelele curate
Ispitind a căutat perle cu gustul rar de inimii
Până ce marea ştearsă cu clasicul contur
II strânge şi îi varsă sufletul pe gură
Cu sângele fântână în apele de^azur
Al. Dimitriu-Păuşefti
CURO NADE
Expunere făcută la SECOL prin substitufie
Toţi oameni inteligenţi cari poartă pălării din pai Împletit,
vor recunoaşte — desigur— superioritatea acestui produs ieftin
şi aducător de prevestiri şi nori.
Gustul delicat ca o pălărie de sezon, culoarea intransmisibilă
prin fototeleviziune, candoarea de bou — naturală oculinelor —
poziţia acrobatică pe retina noastră, aureola zâmbitoare a pro
dusului, sînt garanţiile efectelor sale.
Mă bucură această primire rece. Succesul e strâns legat de
admiraţia sub 0°.
Gred că prin tunelul orizontului, caravane vor duce în ser
pentine, această piatră filozofală a termometrului.
Nu uitaţi:
CITRONADE: nobile şi pudrate marchize
VITRINILE sînt coapsele noilor produse
FEMEILE -j- împrejurări, nu sunt tunse.
ADIO: toate sînt textile
Puneţi pălării de pai semnelor de întrebare!
Mac Tabacco
Primim:
Din partea D-lui Dr. Icsman Glygrec următoarea scrisoare pe care o
înserăm în virtutea legii presei:
Domnule Redactor şi iubite confrate,
Te rog să binevoieşti să-mi acorzi ospitalitatea revistei
D-tale, pentru publicarea scrisorii de mai jos, căreia D-l Aderca
nu i-a dat pînăi acum nici o urmare:
Bucureşti Iulie 1929
Draga Domnule Aderca
Apreciam din totdeauna efortul d-tale de-a te apropia cît
mai mult de cititor şi de-a transpune gândurile ce ,1-ar putea
interesa. Dar îmi iau permisiunea să-ţi cer lîn numele ,confra-
ternităţii noastre precum şi în virtutea Sntîietăţii de vîrstă să
nu te substitui funcţiunei pe care după. cum toată! lumea, de mai
bine de 30 de ani, ştie cu atît curaj şi demnitate mi-am asu-
mat-o: aceia de-,a da publicului cititor o hrană intelectuală aleasă
şi variată, punîndu-1 în curent cu toate manifestările spiritului
fie ele ştiinţifice, literare, agronome, medicale, politice, hîglie-
nice, economice, profilactice, estetice, muzicale, filozofice, poe
tice, filantropice, etnografice, etice, sociologice, filologice, jurîŢ
dice, teologice, veterinare, etc., etc., Cred că ţi-ai dat şi d-ta
seama cu cîtă conştiinţă şi seriozitate de muncă, mram aplicat
acestei activităţi. Ţiu să accentuez asupra însemnătăţii rolului
de vulgarizator pe care cu atîtea sacrificii la început mi-1 asu
masem şi pe care astăzi publicul dela sine cu o emoţionantă re-
cunoştiinţă mi-1 conferă, rol, în matca t atît a tradiţiei romîneşti
numărînd pilda marilor înaintaşi, (Gh. Asaki, Ion Eliade Rădu-
lescu, Gh. Barnuţiu, etc.), cît şi-a tradiţiei universale, dela
constelaţia splendidă la generaţiei enciclopediştilor francezi —
Diderot, D’Alambert, Voltaire, etc., pînă la pămînteanul Pa-
nait Muşoiu.
Constat în activitatea d-tale din ultimul deceniu, intenţia
de a-mi lua locul în această grea şi înaltă misiune: articolele
d-tale despre Rotschild, Wedekind, F. Lobodă, Dr. Cabanei,
Camil Baltazar, Voronoff, Leon Feraru, Sacha Guitri, Theodor
M-me Curie, Victor Eftimiu, Karl Max, Eugen Relgis, Tolstoi,
Marcel Proust, Gherghinescu-Vania, Mallarme, AL Bilciurescu,
Hertzi, Georges Sorel, Virgil Huzum, Bergson, E. Lovinescu,
Sarah Bernard, Hortensia Papadat-Bengescu, H. Hans Evers,
Acterian, Lindberg, Miss Romînia, C. Tănase, Pestalozzi, Stan
Palanca, Marconi, Radu Gyr, Beethoven, Mendelshon, Debussy,
Kiriac, Emerson, Nottana, Pajpini, Georges Ohnet, Be-
nedeto Croce, Banditul Cocoş, Marcel Iancu, Pejin, M. H.
Maxy, Victor Brauner, Pan Ioanid, B. Schaw, George Mihail,
Zamfirescu, Radio, Edilitate, Gastronomie, Higiena sexuală,
Iorga, IFăgeţel, Păunescu-Ulmu, A. Rimbaud, B. Nemţeanu, Hugo,
Aurel Lambrino, Arghezi, Ortodoxism, Judaism, Flaubert ect. etc.
îmi confirmă această nelinişte.
Mă bizui pe anticipata D-tale prietenie, pe activitatea d-tale
onestă gazetărească spre! a te hotărî pentru binele nosLu obştesc,
să te consacri unei singure activităţi fie jaceia muzica sau critica
teatrală, pentru cari p,ari să ai speciale aptitudini, sau ! fie ea
ori care alta pe care vei binevoi să ţi-o alegi.
I i Cu o prietenească striţigere de nună, al D-tale,
Dr. Icsman-Glygrec
Publicăm această scrisoare a D-lui Dr. Icsman şi credem superflue
orice comentarii. Totuşi nu ne putem opri de-a adăoga unele considerente
necesare schiţărei exacte a personalităţii d-lui F. Aderca;
— Nu ne-am fi îngăduit niciodată D-le Aderca să-ti pronunţăm nu
mele; justa repugnanţă care ne face să ne dăm la o parte de câte-ori
în drumul nostru întâlnim un căcat, ne-a fost un excelent prezentativ îm
potriva contactului cu stilul şi îndeletnicirile D-tale culturale. Găsim îndrep
tăţită rugămintea D-lui Dr. Icsman şi socotim că ar fi bine D-le Aderca să
te hotăreşti odată pentru întotdeauna să rămâi în tovărăşia celor de-o seamă
cu D-ta: Tudor T. Branişte, Don Jose, Elvin, D. 1. Suchianu, Paul I. Papa-
dopol, Mihail D. Ralea, Vero, Sanda Movilă, M. Sevestos, cu cari ai pro,
funde afinităţi şi să-i laşi în pace pe Mallarmb, Eminescu, Gide, Rimbaud-
Creangă, IJrmuz,