MIŞCAREA ARTISTICA IN 
POLONIA 
1) Cea mai caracteristică trăsătură a artei 
j*. - ' # # # 
poloneze este sensibilitatea ; ei hiperdesvoltată 
şi lipsa problemelor pur formale. 
2) Pentru Polonia antebelică, arta eră unicul 
azil al spiritului naţional. Artistul reînvia tre 
cutul: mărire şi mizerie; imită arta populară; 
creiă arta naţională. 
3) Marile descoperiri ale impresionishiului ră 
sunară şi în Polonia. îndată, însă au degenerat 
în naturalism şi încăpură, pe mâinile sentimen 
talilor căutători ai „frumosului peisaj polonez". 
1) Ultimii ani dinainte de răsboiu şi scurtul 
răstimp dela independenţă au adus însemnate 
schimbări. 
2) Totdeodată, în ambele centre intelectuale 
poloneze, Cracovia şi Varşovia, se formează gru 
pările moderniste numite „formiste”. Formiştii 
din Cracovia, mai radicali, reprezintă futurismul 
şi expresionismul, iar cei din Warşovia s’au o- 
prit la formula cubism-expresionism. 
3) Până în 1920, formiştii desvoltă o activi 
tate foarte vie şi, în 'graba ei, febrilă: ediţii 
noui, conferinţe, expoziţii. Societatea reacţio 
nează în feluri deosebite: ostilitate, indiferenţă, 
bunăvoinţă... Apoi, nouile postulate sfârşesc 
prin a se contopi în sufletul masselor, se aco 
modează gustului popular. 
1) Dela 1920 mişcarea slăbeşte. Se ivesc 
nouile curente: întoarcerea la clasicism. For 
miştii pierd terenul. Exodul începe: mulţi, ne- 
putând trai în atmosfera ostilă, emigrează. Vai, 
soarta de totdeauna a artistului polonez este de 
a găsi des voi tarea şi succesul departe de patrie. 
In Polonia nu e loc pentru dânşii. Se întâmplă 
azi acelaş lucru chiar cu acei cari au găsit glo 
rie şi răsunet în toată Europa: K. Malevicz. 
(Ministerul Cultelor n’a consimţit întoarcerii lui 
în Polonia). Marcussis, Halicka, Lypschitz, Iviss- 
ling, etc. Ceilalţi se confundă în mulţimea a- 
depţilor clasicismului, cezanis'mului, impresio 
nismului moderat în grupul „Rythm”. După 
1922 tablourile şi sculpturile formiştilor sunt 
cu totul rare în expoziţiile Warşoviene. Mişca 
rea formistă, cu toate că nu e lipsită ele de 
fecte, a dat societăţii noastre multe invenţiuni. 
Ei au explicat, în public şi pentru prima oară 
problemele formale de artă. 
Defectele lor sunt: o construcţie insuficientă, 
lipsă de ordine şi moderaţie, lipsa unui program 
clar şi hotărît, şi prea mult loc sentimentalis 
mului. (Ou alte cuvinte, mai degrabă, expre 
sionişti). 
1) Meritul celor dela BLOIv este o definiţie 
precisă şi clară, a postulatelor de avantgardă. 
2) Programul „Blocului” a fost o noutate 
pentru societatea poloneză. O apariţie cu totul 
diferită ele tot ce publicul polonez credea că 
ştie. 
3) Dela „Blok” a pornit semnalul: munca 
metodică, intelectuală, colectibă. 
4) Am pus în primul plan al preocupărilor 
programului nostru indivizibilitatea problemelor 
de artă şi a problemelor sociale. Ne-am mani 
festat pentru stânga radicală, în mişcarea so 
cială. 
1) încă depe vremea formismului, actualii 
membrii ai grupării Blok erau în opoziţie, acu- 
zându-i pe ceilalţi de moderaţie. In 1923, din 
iniţiativa Terezei Zarnower şi Mieczyslav Szcziu- 
ka s’a format grupul către care veniră în urmă 
W. Strzeminski şi H. Stazewski, etc. S’au or 
ganizat expoziţii. 
2) In 1924, după iniţiativa lui Zarnower, or 
ganizăm şi edităm primul ziar. 
3) Rezultatele sunt depe acum vădite: pre 
tutindeni auzim repetându-se postulatele noastre 
şi observăm la alţi,i influenţele activităţii noa 
stre. 
1 Varşovia, 1924. M. SZCZUKA.