14 
Vino cu mine la ţară 
Casă în construcţie cu ramuri uscate, ca păiajeniî, în 
schele 
Inalţă-te în ceruri cu seninătate 
Pîaă cînd norii ţi-or sluji dc perdele 
Şi stelele : mulţămirea lămpilor pe balcoane înserate. 
Intre doi castani împovăraţi ca oamenii ce ies din spital 
Crescu cimitirul ovreiesc — din bolovani; 
La marginea oraşului, pe deal 
Mormintele ca viermii se tîrăsc. 
Dogkaruî galben ne aşteaptă în faţa gării 
In mine se rup trestii cu foşnet de hîrtie 
Vreau să mă sfîrşesc încet de-alungul ţării 
Şi să-mi ezite sufletul ca dansatorul pe frânghie. 
Rătăcesc prin pădure 
Cerşetori ţigani cu barbă de cenuşă 
Că ti-e frică dacă-i întîlneşti 
Cînd îşi freacă soarele pleoapa pe poteci. 
Călare o să mergem zile întregi 
O să poposim în hanurile sure,