29 
îndoieli 
— Am scos visul vechi din cutie cum scoţi tu o pălărie 
Cînd te găteşti în haina cu mulţi nasturi 
Cum scoţi iepurele de urechi 
Cînd te’ntorci dela vînat 
Cum alegi floarea dintre buruieni 
Şi prietenul dintre curteni. 
Uite ce mi s’a întîmplat 
Cînd veni seara încet de tot ca un gîndac 
Bună multora ca leac, cînd mi-aprind în suflet foc de 
vreascuri 
M’am culcat. Somnul e grădină hotărnicită cu îndoială 
Nu ştii ce-i adevărat, ce nu 
Ţi se pare că-i un hoţ şi împuşti 
Pe urmă ţi se spune că a fost un soldat 
Cu mine tocmai aşa fu 
De-aceia te-am chemat să-mi spui — fără greşală 
Ce-i adevărat — ce nu-i