36
Epicentrul cataclismului a fost Cabaretul Voltaire din
Ziirich, în 1916, anul cînd alt cataclism, pregătit în can
celariile legaţiilor şi ale fabricanţilor de tunuri, sfîrtica
prin continente intestine de pămînt prin cari trebuiau să
şiroaie sîngele şi 30.000.000 de vieţi. Această Europă care
ardea ca o romă în jurul Elveţiei şi-a găsit pe pianul spi
ritual corespondenţă într’un tineret de toate naţionalităţile
(1) doldora de revoltă, refugiat atunci în ţara care pe hartă
pare o mînuţă de copil aşezată liniştit pe inima continen
tului.
Ignorînd valorile (aşa zise) inamovibile şi realitatea
şi iubind paradoxul, Dada consemna logica şi nesiguranţa
unor ani şi anarhia unui început de ev cu spiritele la
paroxismul dezechilibrului. Revolta contra viziunii tradi
ţionale şi normale a lumii şi a realităţilor, credinţa că
universul e mai miraculos. Astfel mişcarea îşi avea un
ciment bine turnat prin sinceritatea explozivului din te
melii: omenirea îşi trecea letopiseţii pela cea mai abruptă
cotitură a vieţii.
9
In 1916 Trisian Tzara părăseşte Romînia. Pînă atunci
redactase, în 1912, revista Simbolul la care colaborau Ion
Vinea, Emil Isac, Marcel lancu, A. Solocolu, Adrian Maniu.
Tzara era la fragedul 16 ani.
Urmează un intermezzo. Numele iui apare abia peste
trei ani tipărit sub o poemă din Noua Revistă Romînă con
dusă de Rădulescu-Motru şi încă de două ori, tot în 1915,
în revista lui Ion Vinea, Chemarea.
Pe cer păsările nemişcate
Ca urmele ce lasă muştele
Stau de vorbă servitorii în pragul grajdului
Şi-au înflorit pe cărare rămăşiţele dobitoacelor (2)
Printre manuscrise, mai lasă limbii romîne, înainte
de plecare, cinci strofe de pătrunzător şi personal Glas.
(1) Manifestul apărut doi ani după transplenarea grupului la Paris,
recomanda pe semnatari că „locuiesc în Franja, America, Spania, Germa
nia, Italia, Elveţia, Anglia, etc.. dar n’au nici o najionalitate". America trimi
sese pe minunatul Marcel Duchamp.
(2) Prima strofă din Vacatifă în provincie, publicată în Chemarea I, 1
din 4 Octombrie 1915.
