putând pe arma judaismului ca şoselele în urma invenţiilor
technice. Două elanuri fierb şi construeisc: capitalişti şi
proletari. Lumpenproletari visează patrii defuncte. Şi între
lumpenproletari se amestecă sentimentalism, filantropie bur
gheză. Iată dece sionismul, crezut de Einstein — sabie
pentru nodul iudeu nu rezolvă nimic.
Judaism rămâne eternă posibilitate. Crezi că şi-a spus
definitiv cuvântul şi a dispărut din circulaţie curentă, te
trezeşti că cere, ca într’o discuţie contradictorie, ultimul
cuvânt. Pretinde veşnic inexact coeficentul în mediu de ci
vilizaţie care i se atribue. Spiritul judaic pretinde mereu o
cotă crescândă la trustul civilizaţiei umane.
Deaceia din „Revue Juive“ apreciem intenţia, posibilitatea
ei de almanach al judaismului, pentru mai târziu.
£8 L’Esprit Nouveau. No, 27. Aceiaş cercetare pasionată
în toate domeniile în care spiritul modern îşi caută adap
tare. Alături de Le corbusier, se evidenţiază tendinţa re
vistei de a alătura în urbanismul modern părerile şi munca
artistului din cealaltă parte a Rhinului, Walter Giopiuş.
Tablourile lui Ozenfant şi Janneret, exemplificare logică
a ideei puriste.
„Le purisme part d’elements choisis parmi Ies objets
existants et dont il extrait Ies formes specifiques. II Ies
prend de preferencc parmi ceux qui servent aux usages.
Ies plus immediats de lTiomme ceux qui sont comme le
prolongement de ses membres et par cela d’une intimite
extreme, d’une banalite qui fait qu’ils existent â peine comme
sujet et ne pretent guere â l’anecdote"
Snntem tot atât de dispuşi să credem în standardisa:ea
tipului omenesc, ca şi in a „naturei^moarte" industrializată,
după concepţia d-lor Ozenfant şi Janneret. Preţuirea orică
rei „naturi" în afară de anecdotă, nu poate limita manifes
tarea aitistică la un simplu motiv. Manierismul e singurul
făgaş ce poate determina o astfel de pornire.
■ L’Esprit nouveau No. 28. O precizare a panlirismului,
în atmosfera doctrinei suprarealiste, de Paul Dermee.
Basoreliefurile lui Lipschitz. ne amintesc cu desnădejde,
întreaga perioada Piccasso şi Leger.
„Une viile contemporaine 4 ' de Corbusier Saugnier, intens
studiu de urbanism modern, demn exemplu pentru multe
din publicaţiile noastre cu anumite directive.
, ■ . • ■ ,f • ... • . ‘
IU L’Art Vivant No. 4, 15 Februarie 1925. Revistă născută
în cadrul elementelor de la Nouvelles Literaires, nu împli
neşte nici un gol. *
Tendinţa pur informativă, e depăşită rareori; de interesul
expoziţiei de artă decorativă din anul acesta’
• • •
Grupul ,,INTEGRAL“ neavând încă la dispoziţie toate mijloa
cele ca să se manifeste independent şi pe teren propriu, prima
sa experienţă e montarea lui „Saul“ de Andre Gide — pe scenă
Teatrului „Central" al trupei din Vilna, — regisată de /. M.
Daniel, cu decoruri şi ccstume de M. H. Maxy. Evenimentul,
trebue subliniat: sunt primele construcţii scenice ia noi in ţară.
• • •
Mişcarea Literară : Director Liviu Rebreanu.
Cuvântul Liber: Director Eu^en Filoti.
Ideea Europeană.
Contimporanul: Redactori: Marcel Iancu şi Ion Vinea.
Noi, Revista d’arte futurista. Diretore: E. Prampolini. Via
Trento 89, Roma.
Stauba, Revue d’arhitecture. Charles Teige. Kolkourna 4»
Praga.
Zenit, L. Mitsictch. 22 rue Birtscbamine, Belgrad, i > 1
Disk Charles Teige.
De Stijl, art constructiviste. Dir. Thes van Doesburg.'
Les Feuilles Libres. Marcel Râvai. Paris.
Blok, Warsova. •
*iG. 1“ material pour la construction elementaire. Hans
Richter.
L’Esprit Nouveau. Ozenfant et Jeanneret. 3 du Chcrche
Midi. Paris.
Sturm. fjerwarth Walden. Postdamerstr. 134 Berlin.
7 Arts, P. Bourgeois. Bruxelles. Boul. Leopold 2.
,,INTEGRAL 11 înlesneşte abonamente pentru revistele
străine. i
In Editura „INTEGRAL"
va apare :
în cursul lunei Martie :
,,T. X.“ plachetă în 299 exemplare de lux.
Text; Ilarie Voronca, F. Brunea, St. Roii,
Besenuri: M. H. Maxy şi V. Brauner
m
,,PRINŢ PAPAL“ psihismautomat
de IONCĂLUGÂRU
DESENURI: M. H. MAXY
„SUPRAAMERICANUL“ de F. BRUNEA
DESENURI : M. H. MAXY
; ' ■ ■■; •• i i ■ : 1 ' , f
Tip. REFORMA SOCIALA
Bucureşti, P-giuI Român 20
, ■■■■■" 1 ■"■"■'"■m.i IM
PREŢUL : 10 LEI
