Lavanda, sucul ei de zilnică întinerire. Tiparoasa, făclii pentru botez. Salcia, trestia, papura, panglici 
aduseră şi funte. 
Apoi. au sosit din pământ viermii tuturor metalelor şi pietrelor, viermele de fier, viermele de plumb, vier 
mele de agată, viermele peruzelii şi fiecarele din ei cu prinosul lui potrivit, cîte un atom. 
In pofida ghiersului lor oftător, pasările cântăreţe, care nu aveau ce da, în afară de bună vestire, de urări 
şi colinde, fuseră refuzate, ca nişte lăutari, ce ar fi trebuit răsplătiţi la urmă cu seminţe. Proiectul unanim 
cerea ca noul născut să fie splendid, însă tăinuit. 
Intirziaţii cerbi şi ruşinoasele ciure, ajunseră tîrziu la staulul cu daruri. Ei aduseră pe coarnele lor înalte 
făşia ştergarului albastru întinsă, care trebuia să fie scutecul cel dintăiu al unui prunc, visat omenesc. 
Şi se opriră înşelaţi, în pustietate şi Magii, care porniseră cu totul într’altă parte din ţările lor parfumate, 
către Nazaret, însoţiţi de şapte cîini cu lătrătura lor a lup. Vraciul şi piticul încercară să-l lămurească: 
— Duceţi-vă mai departe, peste mare, în ţara lui Irod. Noi nu facem politică ci numai artă japoneză. 
Ne-ain pus de gînd să combinăm viaţa caldă cu viaţa îngheţată şi să dăm universuiui acuatic un peştişor 
cu icre de cilic şi cu tricou de purpură, bătând în verde şi struguriu... 
Peştele roşu, nemişcat în linia apii, înfăţişează munca inspirată a miilor de bijutieri şi zugravi neştiuţi, care 
au luat parte la făurirea fiinţii Iui de carne minerală, hrănită cu străluciri şi adăpată cu luciu. El doarme 
îngropat în Soare, curat ca zalele lui, rece şi senin. Zămislit fără femee, podoabele lui nu sînt făcute ca 
să placă unei părechi, aleasă din fuga unei pasiuni de jigăr.ii. Giuvaerul lui mistic are o destinaţie în 
Upoteză, în Aparenţă şi în Supraghicire. 
Ceasuri şi zile întregi, el zace ’n echilibru cu ochii fără pleoape, în acelaşi punct, spînzurat ca de-o amin 
tire neştearsă. Din făptura lui, care nu mai poate să contempleze, de cînd reveria i s’a făcut făptură şi l-a 
nvăluit, porneşte ca din toate clopotniţele şi din toţii oamenii, un.fir în necunoscut, pieziş, încurcat de 
vânt şi netezit de bănuială. In rînd cu semenii lui, el trăieşte, dus cu mintea şi nesimţitor, ca şi cum s’ar 
afla singur în univers şi mulţumit de singurătatea lu ; . Sint 12 peşti în borcanul de cristal, ca 12 episcop 
liturgisitori, înveştmîntaţi în haruri — şi niciunul nu cunoaşte pe celălalt, care-i stă alături, inflexibil, de 
cîteva luni. Zămislitorul i-a scutit de gimnastica trivială a sensualitătii, de-a se căuta după adieri şi miro 
suri şi de-a se urca unii peste alţii, păstrându-le intactă silueta prestigiului profesional. 
Numai miţa izbuteşte să le supere suprema imobilitate şi distanţa- In smaraldul galben al privirilor ei, sl- 
haştrii borcanului de cristal se oglindesc, ca nişte adaose crepusculare. Bărci ancorate la marginea vasului 
cu lumini, ei se desfac şi trec încet la fund, scufundaţi în rigiditate, în vreme ce norul pestriţ şi cenuşiu 
cu coama umflată, fîlfîe vioiu împrejurul liniştii de argint. Ticăloasa nu ar face din atîtea tezaure, îndesate 
într’un trup sfânt şi geometric, decît o îmbucătură. Ea socoteşte că, vrăjită, fiinţa de văpaie va ieşi ca un 
şoarece roşu din borcan şi va veni să fie mîncată,prin dragoste şi devotament Ideia o îmbată şi-o face seducătoare. 
Cu botul trandafiriu, cu tîmpla, cu grumajii, cu şalele şi cu coada întreagă, pisica mîngîie vasul dejurîmpre- 
jur, se strecoară dulce. Nădăjduind că poate fermeca auzul, ea îşi drege un glas linguşitor şi mic, ca pen 
tru privighetori. EI nu va întîrzia să iasă şi să vie : vocea care-1 chiamă este prea insinuantă ca să-i reziste. 
Peştele trebue să fie un puiu de papagal iar borcanul o colivie, din acelea de care pisica a mai jefuit. 
Miţa se ridică pînă la marginea vasului de cristal şi priveşte înlăuntru. îşi duce laba albă înainte ca să 
prindă. Ca o cucoană catolică, înmănuşată, miţa şi-a udat mina în aghiazmă. O scutură şi fuge. 
In naivitatea ei ştiinţifică, crede că şi-a ars o labă în acid sulfuric şi că unghiile îi vor cădea de suferinţă 
Apa rece i-a carbonizat-o. j* T. Arghezi 
f „Pussy“ Desen de T. Arghezi