Full text: Integral : revista de sinteza moderna : organ al miscarei moderne din tara si strainatate (6/7)

22 
INTEGRAL 
REVISTA DE SINTEZA MODERNA 
ORGAN AL MIŞCĂREI MODERNE DIN ŢARĂ Şl STRĂINĂTATE 
REDACŢIE : BUCUREŞTI: F. BRUNEA, ION CALUGARU, M. H. MAXY, ILARIE VORONCA 
REDACŢIE: PARIS: B. FONDANE, MATTIS TEUTSCH 
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA M. H. MAXY. — BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI No. 79, ETAJ I. 
rrrfiUffflrr roBBmHjârâiSB 
NOTITE 
* 
Lirismul activ. — Aşa concepe Nicolas Beauduin, unul 
din cei mai tumultuoşi scriitori moderni, aspectul capital 
şi fundamental al poeziei contimporane. In operile sale dela 
„Chemin qui monte", până la „LEomme cosmogonique 14 , 
el n’a făcut decât să-l experimenteze fugos şi palpitant > 
confruntându-şi vertiginos sensibilitatea cu toate feţele 
vieţii citadine, suprapuneri şi intervertiri de pulsaţii, inter 
pretări de forme, gloată şi viziuni. 
„L’homme cosmogonique 1 " e omul modern, senzibil şi ner 
vos, cu toate reacţiunile, în toate fazele dinamizmului uni 
versal. 
„Dieu nouoeau vers foi nous fcndons 
un lyrisme de oie el d’âme 
(Les poetes) 
„/Vos doutes sont eoanouis. 
Dans le decor mecaniquc ou fouf s’eclaire 
vibre Yorchestration des forces. 
Tout agrandi au diapliragme de ses reves 
l’Homme conquerant ausculfe les cieux 
plein d’un elan mysterieux 
le poussant oers les spheres brCdanfes 
au ronflement des Machines- Volanles. 
(Les llommes) 
Omul cosmogonic trăeşte în inima activităţii, participând 
la toate exaltările muncii, la existenţa intensă şi febrilă a 
oraşului : 
r Dynamique beautâ 
Synchronisme d’images 
oisages diuers des nouueaux âges 
les poetes diront fes promesses 
ef ton oertige crible d’eclairs, 
bcaute cinematique“. (La viile) 
„ Qiielle fougue emporfe nos âmes ? 
Nous sentons 
un monde aureole de flammes 
aoec ses tours. ses ponlons, 
dynamos, usines hâtioes, 
propulseurs mecaniques, 
trolleys foudroyanfs aux uols bleus 
elevateurs, rotatiues 
phares girant cans l’air de feu 
donner un rytlime ă notre force neiwc 
mecanismes fremissanfs qui meuuent 
les uouloirs de la ci te. 
(Voix des nouvelles generations) 
Cu asemenia facultăţi e explicabil ca Nicolas Beauduin, să 
cânte usina şi fabrica, gara şi locomotiva, vaporul şi „sim 
fonia oceanului omenesc", music-hallul unde sunt 
„Mimes, oentrilogus, boxeurs 
dresseurs d’animaux, equilibristes 
folie moderne et paroxyute 
sous les bravos vainqueurs.... 
Le Jazz-bând hurie 
Dans l’air se repand unc fievre electriquc. 
şi mulţimea. 
Era natural ca Nicolas Beauduin să caute să formuleze 
ideologia poeziei sale, preconizând o nouă technică, sinop- 
tismul poliplan. In „D'une nouvelle conscience poetique 
et de ses moyens d'expressions u concepţia sa capătă sta 
bilitate, ajungând la proporţii de doctrină. Primul lucru pe 
care-1 reclamă e sinteza generatrice de acţiune, căci socie 
tatea modernă tinde să se organizeze armonios, după o 
factură nouă (cooperaţia, senzul din ce în ce mai accen 
tuat al comunităţii de interese). De aci o politică pozitivă, 
o mai intimă cunoaştere a realităţii, şi lepădarea oricărei 
sentimentalităţi-apendice. 
Poezia eliberată de cercul senzaţiei personale, cojită de 
retorică, şi însufleţită de imaginea nouă, îndrăzneaţă, şi 
activă, se va împlânta în lumina modernă. In loc să fugim 
de viaţă, o căutăm în manifestările sale în aparenţă con 
tradictorii, şi în domeniile cele mai diverse. 
Ţelul trebuie să fie efortul de a ne ridica dincolo de li 
niştea pozitivistă şi realismul experimental către o exte 
riorizare din ce în ce mai îndrăzneaţă a ideii de viaţă. Lirism 
activ, lirism de oameni vii, cari evadează din metodele în 
guste, unind într'o percepere intuitivă nesfâşit de variată, 
eul, lumea, şi marele curente sociale şi intelectuale ale 
epocii noastre. 
După Nicolas Beauduin, poezia atunci ar fi, obiectivarea 
paroxistă a stărilor radiante ale sufletului nostru. 
Modernismul în Japonia. — Fermenţii modernismului 
au început — nu chiar de astăzi să fecundeze continentele. 
Ceeace n au putut realiza plenipotenţiarii globului, conferin 
ţele diplomatice şi multiplele tentative europene de a se 
ajunge la o comuniune spirituală internaţională, pare-se că 
i-a fost dat artei noui să îndeplinească. Depăşind cadrul 
etnic al factorilor cari au produs-o, arta nouă a găsitîn 
însăji caracterul său fundamental vehiculul de difuziune, 
sămânţa roditoare în toate terenurile, succesul. Graniţele 
între ţări, inutile, au fost strânse, ca stâlpii festivi după
	        
Waiting...

Note to user

Dear user,

In response to current developments in the web technology used by the Goobi viewer, the software no longer supports your browser.

Please use one of the following browsers to display this page correctly.

Thank you.