Full text: Integral : revista de sinteza moderna : organ al miscarei moderne din tara si strainatate (9)

rece, academică şi prea fluă în hotarele formelor de granit. 
O şcoală sistematizatoare, din care D-ra Andreescu ar eşi 
cu voioşie, dacă am voi să luăm în serios, pastelurile din 
urmă. 
D-ra Elena Popea dimpotrivă, ageră, cu şerpuiri nervoase 
de pensulă, schiţează adesea înfăţişări demne de un spi 
rit pur... impresionist!! O avalanşă de senzaţii, mărturisite 
prin trucurile toturor tehnicelor, fără vre-o balansare, priel 
nică unei hotărâri. E multă licoare femenină peste un tem 
perament ameţit de nesiguranţa unei atitudini. De altfel 
cutezanţe revoluţionare cu mănuşi de „suede“. Ne gândim 
la personalitatea precisă a Măriei Laurencin, la Gontcha- 
ronva, la Extera!!... 
ggj Kunstismen de El, Lissitzky şi Hans Arp (Verlag Eu 
gen Rentsch, Zurich. 
Autorii sunt cunoscuţi: 
EL. LISSITZKY, pictor de o masivitate caracteristic rusea 
scă, creatorul şi teoreticianul „PROUN“-ului, şi vigurosul 
arhitect — din nenorocire pe hârtie încă — al Teatrului Me 
canic din Moscova ; 
şi HANS ARP, celebra personalitate-enigmă, mulţi victorios 
poet şi pictor, unul din iniţiatorii, alături de Tistan Tzara, 
Hans Richter şi Wiking EggeliDg, ai mişcării „DADA 1 " şi, 
mai târziu, al reacţiunii artiştilor radicali. — superiventiv şi 
pionier, revendicat de toate curentele moderne, dela tine 
reţea eternă a dadaiştilor şi până la inconştienţa virilă a 
suprarealiştilor. 
Din shake-hands-ul transcontinental al acestora, fulger şi 
chery-brandys o monetă în valută superlativă a intrat în 
cursul pieţelor obişnuite, cum un pieton de oţel întro mul 
ţime. 
kunstismen = artă-ţ- isme; tratat metodic de aventuri este 
tice ; atlas de geografie cerebrală: biografia expresivă şi 
acidă a tuturor preocupărilor artistice din ultimul deceniu. 
O antologie plastică la care au colaborat 15 isme, 13 ţări 
(între cari — după clasificarea autorilor — şi România prin 
Artur Segal), şi 60 de artişti. 
Totuşi, răsfoind paginele aceste atât de american bogate 
în imagini incandescente, sugestii explozive, viziuni şi amin 
tiri eroice, după ce ochiul avid cercetător a fost făcu# pri 
zonier pentru ore îndelungi şi inteligenţa multiplă sfâşiată 
de avalanşa ingenuă a surprizelor, — spiritul rece, care în 
totdeauna impune concluzii critice în afara semicercului en- 
tusiasmului, constată absenţa totală a unei directive impri 
mată de compilatori. Rolul lor a fost complect nul. Au fost 
obiectivi. N’au avut nici un plan; n’au lucrat după nici o 
metodă. Fiecare şcoală ettetică o găsim rezumată în câteva 
larg cuprinzătoare cuvinte, de către cei mai autorizaţi re 
prezentanţi ai ei, şi apoi un număr de clişee hotărâtoare 
ilustrează textul scris în trei limbi (germana, franceza şi 
engleza). 
Un baedeker precis şi limpede care să conducă sigur pe- 
călători în ţinutul artei de după 1914. 
Un crez mai adânc, însă, o semnificaţie mai amplă se oferă 
investigaţiei noastre, târziu, mai târziu, degajându-se cu pr 
fii concis şi metalic din domeniul străbătut. 
Autorii nu extrag nici o concluzie. Noi, dimpotrivă, suntem 
în drept s’o facem. 
Film abstract, Constructivism, Verisin, Proun, Compresio- 
nism, Mertz, Neo-Plasticism, Purism, Dada, Simultaneism, 
Suprematism, Metafizicieni. Abstracţionim, Cubism, Futu 
rism, Expresionism. 
Enumerarea, incomplectă, a fost oprită de autori în 1924. 
Am putea-o continua ; dar n o credem necesară. Publicul, 
firesc obtuz şi refractar, e uluit. Artiştii, mai fecunzi ca nici 
odată. 
Concluzia, însă, e alta. 
Una din legile cele mai cunoscute ale sensibilităţii contim 
porane e de a-şi descoperi facultăţi inedite, noi puncte de 
vedere şi sisteme de interpretare. Până acum câtâva vre 
me, fiecare din aceste rezultate, când treceau în emisfera 
artei, căpăta un nume specific şi adequat, cum pe un tran 
satlantic, spre America de sud, un voiajor în noaptea tra 
versării equatorului. 
Folosul era dublu: o îmbogăţire subită a dicţionarelor prin 
introducerea unor cuvinte neprevăzute şi o cât mai amă 
nunţită explorare şi exploatare a posibilităţilor de crea- 
ţiune. 
Defectul nu-1 putem vedea decât astăzi. Era pulverizarea 
inutilă a individualităţilor -cari căutau să se realizeze în 
întregime; introducerea perimată şi tardivă a unor noi pre 
judecăţi estetice, pe terenul atât de independent al liberei 
arte moderne; valorificarea şi hipertrofiarea fără sens a re 
giunilor din Nord sau Est, în detrimentul, neobservat la 
început, al celor din Sud sau Vest. 
Actualmente, când, virili şi decişi, ne îndreptăm spre munca 
integrală, colectivă, sintetică; când particularul vestejeşte 
ca o ţigară uitată în buzunarul generalului; când, pentru 
un scop unic, punem la contribuţie toate forţele noastre 
simultan, nu în rate ca până eri; — vechile sisteme, eti 
chete şi formule trebue să dispară. (Ca practică — nu ca 
valoare în sine). 
Sub acest raport, „Kunstismen 4 " e un manual excelent şi cu 
resurse nesfârşite. 
Noi l’am fi decorat, însă, cu titlul: INTEGRAL. 
R. C.
	        

Note to user

Dear user,

In response to current developments in the web technology used by the Goobi viewer, the software no longer supports your browser.

Please use one of the following browsers to display this page correctly.

Thank you.