Volltext: Punct : revista de arta constructivista internationala (4)

REVISTĂ DE ARTĂ CONSTRUCTIVISTĂ INTERNAŢIONALĂ 
Director: SCARLAT CALLIMACHI 
13 DECEMBRIE 1924 
Construcţia da: MARCUL IANCU 
REVISTA „PUNCT". 
In primul număr al acestei reviste de artă nouă, n'atn scris, 
după obiceiul pământului, un cuvânt introductiv sau explicativ. 
Forma şi tendinţa ei au fost destul de clare pentru a nu nece 
sita o prefaţă îmbâcsită de tot felul de teorii şi promisiuni. Am 
rupt orice legătură cu arta trecututui, căci secolul nostru de 
emoţii puternice şi fulgerătoare are nevoe de forme noi pentru 
manifestările lui de artă. Nu putem continua a făuri opera de 
artă după reţetele şi technicile vechi, să zicem mai bine învechite, 
căci majoritatea aşa zişilor paseişti, nu sunt decât mediocri foto 
grafi ai premergătorilor lor geniali. Pentru a distruge această 
plagă a diferitelor arte, nu putem decât uza de mijloacele cele 
mai violente pentru a săpa o prăpastie cât mai adâncă între operile 
artiştilor constructivişti şi operile degenerate ale artiştilor sterpi, 
cari se sbat în propriul lor glod, făcând semne desperate, stupide, 
comice, pe care Ie numesc senzaţii vizibile de artă. Trebue să 
distrugem, cu riscul violenţelor şi exageraţiunilor inerente unei revo 
luţii,—fie ea şi în artă—toate creaţiile submediocre fie în pictură, 
fie în literatură, fie în sculptură şi muzică. Trebue să sădim în 
privirile speriate, revoltate, ale publicului, plăcerea contemplării 
a formelor noi de artă. Trebue să facem, încetul cu încetul, ca 
iubitorii de artă să huiduiască, din proprie iniţiativă pe toţi foto 
grafii, pe toţi iniţiatorii, pe toţi impotenţii artei paseiste. (Am 
întrebuinţat poate greşit cuvântul de „artă“, în ultima parte a 
frazei alăturate, căci: fotografia, plagiatul, imitaţia, nu sunt specii 
de artă). 
Ţara noastră din diferite cauze nenorocite n’a putut avea o 
artă proprie, originală. In pictură, în literatură, în muzică, artiştii 
noştri au fost influenţaţi de diferite elemente străine. Invaziile 
barbarilor, ocupaţiunile străine, revoluţia dela 1848, au distrus în 
mare parte, germenii din sufletele celor câţiva aleşi. Unii au putut 
cu toate acestea, supravieţui puţin şi astfel avem şi noi câteva 
încercări de artă. 
Astăzi, însă, când situaţia noastră, a Românilor, este cu totul 
alta, numai putem tolera astfel de imitaţii în domeniul artelor. 
Printr’o muncă grea şi îndelungă, vom distruge toţi viermii infectaţi 
şi descompuşi, cari sug şi murdăresc arta noastră. Vor dispare 
mulţi dintre acei, cari se bucură, astăzi încă, de admiraţia unor 
elevi de şcoală, de aplauzele unor bucătărese, de articolele unor 
scribi necinstiţi şi incompetenţi. Trebue să dispară, în fine, autorii 
dramatici de felul lui Camil Petrescu, lui A de Hertz, etc. mai 
sunt mulţi, trebue să dispară autorii de romane ca d-na Lucia 
Mantu, Brătescu-Voineşti şi poeţii şcoalei poporaniste, naţionaliste, 
etc. Trebue să dispară tot ansamblul pictorilor noştri academici. 
Epoca lor a trecut. Fotografia a făcut progrese uimitoare. 
Vrem artă nouă într’o ţară liberă şi nouă. Noi nu avem nici 
pretextul tradiţiunii în artă, încât ne este mult mai uşor ca altor 
popoare, să apucăm pe drumul acesta necunoscut al formelor noi. 
Celor slabi şi învechiţi în veşminte, le zicem tare: Vae-Victis!
	        
Waiting...

Nutzerhinweis

Sehr geehrte Benutzerin, sehr geehrter Benutzer,

aufgrund der aktuellen Entwicklungen in der Webtechnologie, die im Goobi viewer verwendet wird, unterstützt die Software den von Ihnen verwendeten Browser nicht mehr.

Bitte benutzen Sie einen der folgenden Browser, um diese Seite korrekt darstellen zu können.

Vielen Dank für Ihr Verständnis.