PUNCT No. 4
DECEMBRIE 1924
PUNCTE.
Prks de son echo la voix s’est couchee.
Des anges m’ont accompagne â pied jusqu’â la
toarrifere de la viile, ou ils sorit disparus coirnne des
coups de bâton.
Le crapaud pointilisle monte â la surface du bassin
parmi Ies yeux crev£s de sa respiration pr&s de l'abcfcs
de ses regards stagnants.
Puis il chante comme le coucou.
mm
Le coq s’arrachant Ies pavots erispes de sa tradition
iyrique.
Mon nombril a perdu son regard.
I. V/NEA
VIZIUNE.
...Şi tremură tăcerea
în mările de ghiaţă.
Pe umbre de lumină
nenumărate păsări gem.
In cercul planetar
al orelor polare
se mişcă paralitic
viziunea vieţei noastre.
J922 SCAPLAT CALL1MACH1
Privelişti pentru o Domniţă medievală.
Blazon
Pădure smaraldină, pe care fremătase
Amurgul unui soare temut de hiacint,
Şi crini de’nsingurare-sau limpede mătase,
In glastre chinuite de-un glorios argint
Castel cu ziduri moarte şi trudnice arcade,
Şi zare biruită de-un lăturalnic drum ;
(—Priveşte-adânca noapte cum, fără margini, cade
Pe liniştea cu stele cucernice de scrum).
O stranie şi verde cunună de ferigă
Umbrind, pe culmi de aur, regatul fără nor,
Şi puncte mohorâtă, în searbădă verigă;
Pe-un neted turn de stâncă; amarul Koh-I-Nor.
— Acolo, înserarea e cea din urmă ţară
Cu lebede cărunte şi lacuri de safir;
Căci vremuri de’ntuneric, spre tine, se’nălţară
Mărindu-ţi amintirea cu’n negru trandafir.
Poveşti jlelămurite, prin gândul tău, gemură,
înfiorând, albastru, un sbor necunoscut;
Restrângeri potolite undî-vor sub armură,
Şi neguri vor descinde pe gârbovul meu scut
încât, prin întomnarea cărărilor înguste,
Când luna va descreşte pe-un vânăt orizon,
Spre calda cruciadă a zorilor auguste
Voi rătăci, fugarnic, eternul tău blazon.
MIHAIL COSMA
Desen de DIDA SOLOMON
„Expoziţia Contimporanului”.
Notăm că prima manifestare de artă internaţională postbelică
ne aduce azi „Contimporanul". Ştim cu ce sacrificii şi greutăţi
se real'zează azi aşa ceva şi salutând pe cei sosiţi prin cele
câteva bucăţi de artă în mijlocul nostru exprimăm regretul că
nu găsim nici Franţa nici Italia reprezentată.
Servranckx (Anvers), expune 5 pânze de o expresie mecanică
rece construite cu o sensibilitate de inginer.
M. Darimont (liâge), factură de sensual construcţie legeră
jinie puternică şi inventivă.
Josef Peeters (Anvers), gravură îi e fără îndoială modul cei
mai sigur de expresie, caracter declamatoriu, pasiune pentru
materiale noi de efect (foi de aur, argint etc.).
Lempereur Hsut (Liege), portretist iscusit şi gravor.
Kurt Schwitlers (Hanovra), şeful şi directorul întregei mişcări
„Merz“, expune un album de litografii în culori, aspect nou, efecte
tipografice mai greu de descifrat pentru că sunt „Merz".
Hans Arp (Zlirich), cel mai puternic fantast al modernilor
germani gravuri stilisate şi simplicate până la suflet de copil.
Paul Klee (Miinich), singurul liric al Germaniei trimite un
desen sensual conturat de o linie şubredă dar plină de emoţii
colonistice şi nuanţe hipersensib : le.
A. Sega/ (Berlin), pictură din diferite epoci, preocupat de în
străinarea ramei într’un tablou caută să-i împărtăşească din con
ţinutul operei! Construcţie frumoasă desen.
W. Egeling (Suedia), arată 3 desenuri remarcabile din primul
film abstract. Cu aceasta s’a rezolvit în arta nouă şi tabloul în timp.
H. Pichter (Berlin), unul din cei mai iscusiţi desenatori ger
mani, expune 2 desenuri c-racteristice din 1915.
Szcuka Z^rnover (Polonia), expun câteva planşe desen
linear emoţii de atelier modern.
Jakleck (Belgrad), unul din cei mai iscusiţi zenitişti reuşeşte
să se impue prin câteva lipituri sensibil create
L. Kassak (Viena), poetul ungur din exil a trimis 3 picturi
mici cari rivalizează şi cu cele mai de s. amă bucăţi din expoziţie,
Construcţie, culoare echilibru şi chiar ştiinţă multă.
Ch. Teige (Praga), desenuri sensibile independente adeverind
un talent real tânăr şi impulsiv.
5. C.