Full text: Punct : revista de arta constructivista internationala (4)

PUNCT No. 4 
DECEMBRIE 1924 
Construcţie de: VICTOR BRÂU NCR 
E T U VA. 
D. Teodorescu-Sion a găsit o fiţuică zilnică, in care să-şi verse 
balele pompierismului. In loc să-şi scrie părerile despre arta 
constructivistă, D. Teodorescu-Sion ar face mai bine să-şi apro 
fundeze desenul şi coloritul. 
an 
„Rampa” anunţă că D. Soare Z. Soare montează revista 
„Pân’aci”. Suntem fericiţi că marele nostru regizor şi-a ales, în 
fine, o piesă demnă de talentul său. Suntem siguri, cA de data 
aceasta va obţine aplauze bine meritate. 
BBB 
Pe afişele Teatru'ui Naţional continuă prostituarea numelor 
din tragediile antice. Albanezul tot mai desfide publicul cu braga 
sa naţională. Strigătele, hohotele, urletele, fulgerele, ciuma şi 
tifosul exantematic, gâdilă timpanele spectatorilor noştri naţionali- 
Bucătăresele, în hăine de duminică, saltă din buricuri la fiecare 
scenă emoţionantă. Sunt fericite, căci arta lor supremă a fost 
realizată, cu geniu, de D. V. Eftiiniu. Nu ne miră de loc paginile 
de critică favorabilă, publicate în multe ziare. Geniul marelui 
nostru dramaturg s’a coborât în pântecele multor critici. Au fost 
sătui şi au scris cu talent. Aşteptăm, cu nerăbdare, viitoarea 
tragedie, în cinci menopauze, a D-lui Victor Eftimiu. 
Bl 
Ziarul „Cuvântul 1 * dă naştere, odată pe săptămână, unui foetus 
literar. Trimetem sincerile noastre felicitări, părinţilor. (Să nu se 
supere d. Cesar Petrescu că n’avem loc să vorbim şi despre el, 
în această rubrică). 
UBU-ROI 
CONSTATĂRI. 
Observam într’un recent articol împotrivirea pe care o în 
tâmpină adevăratele talente precum şi opera de artă, in cadrat 
nepregătit al Teatrului Naţional. Deplângeam exhibiţiile de pa- 
nopticum trist ale d-lui Soare Z. Soare şi făceam constatarea — 
mărturisită indirect—că Teatrul Naţional prezintă, fn afara câtorva 
excepţii (Maria Fillotti, Ana Luca, Dida Solomcn, Nataşa Kirovici), 
insuficient înzestrate elemente femenine. Intr’adevăr un fapttrebue 
reţinut: la Teatrul Naţional elementul masculin e mult superior 
celui femenin. Admirabilei generaţii: Bulfinski, Ciprian, Sârbul, 
Mânu, cu greu i s’ar putea găsi corespondenţe intre artiste. 
Generaţia anterioară acesteia s’a manifestat în acelaş sens. Fa 
langa extraordinară: Nottara Brezeanu Soreanu Morţun (magi 
stralul Morţun) demonstră aceiaş disproporţie între cele două 
elemente. # 
Constatarea ar putea fi îngrijorătoare pentru teatrul românesc 
dacă nu ne-am gândi că lipsa temperamentelor mari femenine nu 
e datorită într’atât netalentelor, cât preţuirii tiparului mediocru 
şi mai ales protecţionismuiui nenorocit, de multă vreme întronat 
la Teatrul Naţional. Sistemul e minuţios aplicat: artiştilor cu 
adevărate însuşiri nu li se dau roiuri: faptul e tot atât de exact 
pentru actori cât şi pentru artiste. 
De altfel e în aceasta aplicarea unui principiu cunoscutt 
pentru şcoala politehnică sau Facultatea de medicină se cere 
studenţilor un an preparator. In regulamentul Teatrului Naţional 
ar trebui prevăzuţi legal cei zece ani preparatori de mediocrizare. 
Sunt câteva luni decând d. Corneliu Moldoveanu a descins la 
Teatrul Naţional printr’un set de voinţă: concedierea a o sume 
denie de actori cari, după părerea D-sale, n’ar fi fost utili 
scenei. Totuşi, pe adevăraţii sinecurişti d. Moldoveanu ’şi i-a 
păstrat. Intre concediaţi erau şi dintre cei, cărora încredinţându- 
li-se roluri ar fi devenit utili. La Teatrul Naţional însă, rolurile 
se împart sub oblăduirea unor principii străine de artă. Lucrul e 
notoriu, scandalizarea ar fi de prisos. Şi totuş voi cuteza să 
gândesc la adevărata primenire pe care d-nul Moldoveanu nu o 
încearcă. Sunt o serie întreagă de actori buni cari n’au jucat mal 
deloc in stagiunea aceasta, alţii chiar, n’au apărut pe scenă încă 
din trecute stagiuni, De pildă d-nii VracaTâlvan, Valentineanu. E 
inutilă o listă. Sunt atât de mulţi, încât, uniţi, ar putea impune 
directorului revendicări serioase. Dece nu o fac? 
Până atunci Insă ei vor fi îndepărtaţi treptat. Porţile scenei 
li se vor închide, pe nesimţite; talentul lor va rugini în umezeală 
ca o tablă cândva lustruită şi lucioasă. Din ce în ce mai şters 
umbra lor va tremură printre cartoanele reprezentând anecdote 
scenice, temperamentul lor se va roade mâncat de molii. Şi când 
vor fi tâmpit de-abinelea când nici o flacără nu va mai tresări 
peste ei ca peste comori noaptea în munţi, când glasul le va fi 
devenit ţepos ca o perie, când silueta li se va fi încovrigat şi 
ochii blegit ca vânzătorilor de alviţă, atunci directorul cu un gest 
părintesc îi va strânge la sân şi desigur le va da să joace. 
Concluzia la toate acestea: nu talentele lipsesc, ci discernă 
mântul şi bună voinţa directoiilor. 
Revista PUNCT 
REDACTOR victor brauner 
STR. BARAŢIEI No. 37 
7/p. RAPID, Bucureşti Str. Vasl/e Lascar 47
	        

Note to user

Dear user,

In response to current developments in the web technology used by the Goobi viewer, the software no longer supports your browser.

Please use one of the following browsers to display this page correctly.

Thank you.