PUNCT No. 12
FEBRUARIE 1925
Sondă
3 Februarie
Co nstrucţie : MARCEL SANCII
Scară descinsă dela etaj cu trenurile de marfă
nervii semnalelor excită jass^ul geologic
mineral luna a intervenit inutil şi logic
pe gâtul bulevardului cinematografele eşarfă
drum vulcanizat vibrări pe cerul de cauciuc
tramway cabotin pe cablu dansator
identic arborii cu bani de zinc au sărit într’un picior
vântul trosneşte la încheieturi ca fotoliile de nuc,
tăcerea â’a răzimat de azilul comunal
Citroen patinează cu sponteneităţi şi magnet
orice frază filtru de alcool violet
emancipat oraşul a ţipat la arsenal.
Stephan
Equator fruntea sub sărutul amar
tren spre trecut gestul ca album sau vis
tuse ceasul prin pomi început de Făurar
amforă surâsul tău în coaste închis
Mereu paşii se destramă ca vorbe
aur acest gând ţH dărui inel
rătăcim ca’n biblie prin coridor în stea
in crescut un cuvânt ca o privire.
Trup dizolvat în peisaj acid
elastic psalm printre grădini şi scut
anotimp avion în piept desfăcut
după tine uşile cerului se deschid
os în nisip linişte întreruptă ca inimă
[ amurgul sparge fluier şi saltimbanc
rănile aerului glasul tău le vindecă
llarie Voronca
ETUVA
Nu suntem împotriva tinereţii. Din potrivă. Pretindem,
însă, că fiecare vârstă îşi are necesităţile ei.
In faşă copiii îşi administrează mici lacuri proprii. In
şcolile primare mâzgălesc pereţii. După ce cunosc tabla
lui Pitagora e de preferat să aţină calea servitoarelor,
decât să se dedea la practice de autofecundare. E şî
mai grav, însă, cazul când tinerii liceeni împart dragostea
de unul singur, utili2ând-o în poezii şi în proză.
In cazul acesta cred că fac literatură.
In Ioc să utilizeze normal funcţiile speciei, dicţionarul- •
româno-francez, gramatica, compoziţia, plimbările la aer
liber, grădina zoologică, ei agită o flamură şi petrec
clipă după clipă înmulţind vertiginos, repetat şi pasionat,,
frisoanele unui sex, care încă nu e format..
Regretăm sincer acest proces de degenerare. Nădăj
duiam că generaţiile noi vor părăsi,—dacă vreţi—„Crucea
de piatră“ pentru un local mai higienic, ocrotit sanitar.
Dar, nici într’un caz, n’am fi dorit ca juneţea ţării noastre
să cheltuiască bani experimentând teoriile unui străin,,
care, în ţara lui, a făcut şcoală în economie politică,
nu în viaţă.
Decât o flamură stearpă, mai bine un chief cu prăji
turi şi midinete.
Ubu-roi
A apărut:
Conservator el Co.
de N. Davidescu
Revista PUNCT Redactor Stephan Roii
STR. BARÂŢIEi No. 37 - Bucureşti