Full text: Unu : revista literara lunara : estival (16)

u 
u 
N 
Pepene la ghiaţă 
â Claude Sernet 
Lasă luna grâul să şi-l depene 
eu totuşi Doamnă.vă trimet un pepene 
flexibil şi cu mult sânge rece 
acest pepene a învins ori-ce foarfece 
fântâni săreau ca epe ne 
rvoase 
vărgat e un pepene poliglot cu favoriţi engle 
zeşti sau frumoase 
. un tramvay e mai rotund ca un pepene 
sau un pepene e mai pătrat ca un tramvay 
nu ştiu Doamnă 
vreţi un pepene electric sau vreţi un pepene cu ca 
St. Roii 
F fttfft ffffşi locomotiva plesni cu oceanu-i de 
căldură în cercul ei vicios. Printre .galerii şi pietoni o aromă de 
biftec, un holocaust de braţe se stîrnî. Numai cafeneaua cu cris- 
alele mari a alunecat ca o stea fii,antă între clinchete, consuma 
ţiile de lichide reci se succedau rapid, şi prin mina chelnerilor, 
farfuriile erau cărţi de joc. Şerpii lingeau zgomotele, zgomotele 
tăiau şerpii în monezi pentru solzii peştilor de flăcări, pentru 
butonii pe mantalele matrozilor. Buf, umerii sparg grenade, pu 
neţi oala de noapte în cactus ca luna în plopi, o pasăre şterge 
cu/o [culoare geamul cerului şi fruntea e un velodrom pentru bi 
cicleta rotulelor. Opriţi-vă, pe bordura trotuarelor, urmează tre 
cerea în tricou a zebrelor sau desemnul pentru tăierea lor în 
felii. Inima ca un cartof în spuză mocnia purree-ul sîngelui ;şi 
ai fi dorit femeia care te depăşeşte întinsa sau brodată pe o 
tavă de argint deasupra oraşului dusă ca fazanii la ospeţe. Dar 
femeia cu pulpele înfăşurate în steagurile .nerăbdării trecu în- 
tr’adevăr deasupra oraşului, pavanînd turlele, adiî'nd parcurile. 
Un freamăt, un semnal din nervi începe să-ţi urce din oălcîie 
ca\ o furculiţă. Urca prin tine, vse 'înalţă metalica, ederă şi iată un 
tur, iată un viraj împrejurul inimii; o acoladă şi crinul furcu 
liţei deapănă intrările şi eşirile sîngelui îi prinde căpestrele, 
îi ţeasălă coama focului. O busculadă şi’n scheletul tău ,particular 
pe care îl păstrez pentru inutilitatea ori părui examen, fluturii îşi 
mută locurile. Se cade să fii om moral, se fcade să treci prin 
musafiri cu tava cuvintelor zaharate şi să ste doară < printre ei 
buba surîsului obligatoriu, tabesul înclinărilor stereotipe. So 
cade să fii astfel, auzi! se cade să fii. începe recreaţia peştilor 
în bazinul peste care principesa cu pantofii mici ca două surîsuri 
ale mersului răstoarnă pleoapele cu elixir; p! rumoarea peştilor 
roşii, evantaiul coralilor, desfaceţi steagul revoltei, ungeţi cu 
aşchia stiletelor fruntea ca o fesă a financiarilor imunzi, se 
sparg, în miragii oglinzile de catifea ale crinilor. înţeleg în 
ghergheful undei peşti, insecta gurii voastre, chemînd băşicile 
de aer. Aşteptaţi o săptiămînă ronţăită jn pietre pînă voi ctitori 
biserica din miez de pîine pentru rugăciunea intestinelor voastre; 
aşteptaţi volanele de zefir. Dar apare în irozul gurei '’zîmbetul 
fără saţ al furculiţei. Evoluiază nimbul .fazanului deasupra şi’n 
poene mişună gînganiile margheritelor. Deschide fauna tropicală, 
instrumentele minunei între degete ne scapără, în decolteul tău 
furculiţă zveltă creatură, corabie-lacustă ducînd comorile fără 
străluciri ale sufrageriilor. Castagnetă aud ciripitul tău la ora 
rotundă ca o pîine a prînzului. Deschide garoafa surîsului fata 
cea frumoasă a părintelui şi primeşte sărutul tău pentru serpen 
tina fără foşnet a intestinului. Avionetă ridică spre piscul în 
jos al bărbiei fetei mai mici şi atinge-i metalic edelweissul dan- 
turei. Cere ’în momentul prezent capul sfântului Ion, pentru 
gura foşnind în pergamentul setei. Aştepţi cu convingere sa 
iasă, din acest magazin cu cravate o pădure de (pini, aştepţi. 
Cînd ai plecat de acasă ai aruncat pălăria cu panglici în aer de 
unde n’a mai căzut, Refuz, refuz pafţarul cu apă buestră al a- 
cestui ocean prin care în spume se zmuceşte barca cu pescari 
de perle din ochii logodnicelor abstracte. Furtuna piaptănă ta- 
lazele şi busola ombilicul fără pericole ale ■/mărilor pune în ochi 
teroarea. Veniţi prieteni, efebi şi mormoni cu rotiţele testiculelor 
spre mine, oferiţi-vă din această viţă o frunză pentru fracul fe- 
cundaţiei fără recompensă; primiţi ciorchinele de otravă al bine 
lui, potirul de miere al răului. Trece prin fecalele de aur pro 
filul regilor sceleraţi. 
Ca Isus desculţ, păşeşte pe ape fără predică coloana, 
tîşnită! a icebergului. Ştie acest vizionar baletul morselor, şol 
durile oblonge, o sirenă sărută cerul în locul lunii, şi trec 
^marchizele albe ale urşilor. Dansează pe frînghia acestui rîu şi 
braţele desfăcute pentru ginerea echilibrului vor părea binecu- 
vmtînd palmierii din aburi ridicaţi dintre samovare. 
Balansează în turnuri heliotropii orologiilor, se apleacă 
peste reverenţa timpului, dar ce figuri geometrice nu constituim 
noi în timp, ce arabesc femeia, un zigzag campionul de box. 
Muşcă abcesul rubinului din inelul matrimonial. Soţia ta le 
gitimă te reprezintă, nimbul purtat în adolescenţă a scoborît la 
jarettieră să ţie pe pulpă ciorapul ,dat de două ori pe săptă- 
mînă la spălat. Cu aceasta cine mai cuteză să desmintă acurateţa 
Căsătoriei? 
Primeşte cu palma întoarsă din mocirlă cecul—acest evantaiu 
al milioanelor—pentru comisionul tău de sînge tulbure. Inutil 
pentru tine calculul convex al astrelor, poemul .insulelor din 
tropice aromate ca azimile. Trece corabia prin defilarea clopo 
telor cînd se ţes pînzele de bronz şi’n butoniera stîncilor ţîşneşte 
garoafa albă a fîntînilor. Aruncă confetiile fluturilor, paşii de 
parfum ai florilor. Unde sunt femeile să urce scările de cristal 
ale aducerilor aminte? Aşteaptă venirea iernii să, asculţi în orga 
viscolului zumzetul maxilarelor, scîncetul sanguin din capul 
lupilor dîrz ca un miner de stilet încrustat cu focuri, şi valul 
roşcovan al vulpilor peste umărul fără ,răgaz ,al pămîntului. Dar 
ascund, ascund ca piersica, norii vineţi sîmburele furtunei, adu 
ciocanul, casse-noisett-ul tunetului, devorează pupila migdală 
electrică, a fulgerului, împrăştie de sus punga, cu orez a grindinei, 
despleteşte zgomotul ferestrelor. Buf, Buf, gospodine cochete lă- 
saţi-ne deschise ferestrele cu miresele perdelelor in f eamăte. 
O vilă dansatoare se apleacă pe 'lunca vîntului, se "deslănţuie 
jass-bandul picăturilor de timpanul acoperişelor. Dansaţi cu 
jcastagnetele vasistasurilor, muşcă veninul fricei din mărul i- 
nimii, — inimă sandwich oferă felia hemeopatică, cine bate în 
biroul sîngelui, scrisoarea fără îngăduire scrisoarea cu filigrană 
S. O. >S.? Domnişoară dactilografă cu ciorapii albaştrii, deşi 
picioarele d-tale n’au devenit încă myozotis intră în domeniul 
sieniorului meschin şi desuet, dar săd părăseşti în momentul 
din pisc şi revino la rolul tău pefalsificat social. Mîinile îţi sunt 
mici ca două luminări aprinse, pune cu ele surîsul calului la 
ham; surîsul punctelor cardinale, surîsul lămpilor în vis, surîşul 
aerului pe coifuri; surîsul Papei în faţa fciorbei; surîsul familiei în 
fotografii; surîsul rănii în faţa bisturiului; surîisul lui Dumnezeu 
în foetuşi; surîsul trenului cînd ese din tunel; surîsul testiculelor 
cînd intră în bordel;—pune caisele surîsului la ghiaţă, pune 
surîsul pantofului la gheată. 
Tanti Carolina ţi-am rezervat pentru astăseară două fotolii 
în amfiteatrul agoniei; vino cu unchiul Jam, taceastă vă va face 
bine la cancerul ce-1 purtaţi reciproc v ca verighetele. Clătiţi-vă 
cu metale preţioase sîngele, serveşte omleta lacului, cu nuferi, 
goneşte armăsarul fluviului, apucă înspumat căpăstrul fluviului;, 
amazoană aquatică o seceră de aur ,e pleoapa recoltei, scapără 
copita izvoarelor, vacarmul pietrelor, 'scufiţele păpădiilor pe 
cJmp aceste băşici de aburi pentru .locomotiva privirii. In- 
calţă viteza coturnul copridarei, mănuşile cuiburilor îmbracă 
mîinele moi de soră caldă ale păsărilor; finto arce pe dos blidul 
cerului la stînă, vin, vin, dumicaţii meilor şi ghiceşte destinul 
zilelor, pune şapcă muntelui, mută cuierul orizontului, 
Urmează 5 minute contractul liniştei. 1 
Viaţa interzisă sub pedeapsa cu bătaie. 
Musafirii trec pela bufet lacheii şi vînătorile descind din 
gravuri şi din gobelinuri. 
Sbîrnîie nerăbdarea începe, începe sfîrşitul începutului. 
Porumbelul sfînt al lămpilor a pogorîjt. 
Se albăstresc nuferii rochilor şi urechea glesnei adună vio 
loncelul pămîntului f f f f ffffff ffffffffff 
Ghegorhe Dinu
	        

Note to user

Dear user,

In response to current developments in the web technology used by the Goobi viewer, the software no longer supports your browser.

Please use one of the following browsers to display this page correctly.

Thank you.