Full text: Contimporanul (49)

DEMONSTRAŢIA PLASTICA INTERNA 
ŢIONALA A „CONTIMPORANULUI" 
Apariţiile naturei: — o reprezentare a noas 
tră în afară. 
In marginea diverselor sensibilităţi — natura 
— apariţie continuu diferită spiritual. 
Echivalenţa mijloacelor noastre de percepere 
— egalează cunoaşterea în timp, într’un fel, a 
iMinune i. 
Posibil: controlul şi comparaţia periodică. 
Arta timpului de faţă, — limbă diplomatică 
a sforţărilor comune. 
Creaţia plastica (nu în marginile exactităţei 
psfejudO'-materiale), vibrare creatoare din sensi 
bilitatea nouă. 
Existenţa observatorului, în cadrul operei de 
artă, se afirmă numai când sensibilitatea lui 
devine vas comunicant cu a creatorului. 
Tabloul-apariţie, — exprimarea ritmică a u- 
nui material de culoare. 
Cpeaţia, — imaterial de culoare — rezultat 
din spiritualizare. 
Legile colaboratoare, legi universale ale crea- 
ţiunei, dictate de ştiinţa timpului, vecinie în) 
înprospătare. 
Ştiinţa, vehicul la îndemâna oricui. 
Spiritualismul neexplicabil, arta neexplica - 
bilă. 
Ştiinţa legilor picturale, cale deschisă spre' 
cunoaştere. 
Sfărâmăturile unei ideologii estetice proVocă- 
toare de desagregare: 
Revoltă, produs al unei sensibilităţi „en quete 
de creation”: cubismul, mişcare de reformă, la 
borator. 
Urmare: puternic purgativ, dadaismu[, nega 
ţie absolută, fără tendinţe creatoare. 
Rezistenţa cubismului, convalescenţă, jaloane 
de direcţie. 
Etern chirurg, dadaismul. 
Mişcarea de azi, elaborare comună, în situa 
ţia europenească, cu reprezentanţi la noi în ju 
rul „Contimporanului”. 
Contactul cu publicul, în disproporţia mijloa 
celor lui, cu timpul. 
Expoziţia organizată de noi pentru luna De 
cembrie, 
1) fără bunăvoinţa pecuniară a nici unui 
mecena, 
2) făpă liste de subscripţii, 
3) fărfă a tapă fondul ministerului artelor, 
conform tradiţiei, 
ci o demonstraţie a mişcărei comune şi simul 
tane, dela noi şi din celelalte ţări ale patriei euA 
ro pene. 
M. H. MAXY, 
LA MARGINEA ORAŞULUI 
Scheletul din răchita răcoroasă 
-1 leagănă vântul clănţănind dinţii 
Prietene, vântul îţi flueră în oase 
Melodii curioase, sbârnâie frânghia 
In inimă în umbra plângătoare 
Noaptea fug lupii de tine, se adună fluturii 
Şi intră în cutia ochilor car-într’o floare, 
Noaptea se rupe în jurul tău ca vulturii. • 
Coardele inimii dacă mai vibrează 
Sunt arcuşul de vioară: 
Caii nechează, în pajiştea morilor de vânt, 
în optează, 
Mieii se sting ca îngerii de pază... 
Din ospiciu ţipetele năvălesc 
ca şerpii domesticiţi din lada de menajerie, 
In vatra sufletului răcorit te-am îmblânzit. ’ 
Eşti albă ca liniştea unui şoim împărătesc. 
— Vrei să mă f răngi în colonadă sfântă 
Să mă creşti în trandafir de iarnă 
Să mă simţi în rugăciune, stâncă. 
In nopţi de Vară grădiniţă simplă... 
Te-am adormit în perne de lebădă 
Pe lacul mângâerilor mele 
Am asvârlit scheletul plăpând cu miros de livadă 
Te-am adormit ca lumina florilor din ulcele. 
TRISTAN TZARA 
GAMĂ 
Lui Tamns Aladar 
Oglinda bea din ţevi culori 
Jar glasuri vechi îşi pierd frunzele 
Amurgul împleteşte pantofi de beteală 
Păpuşile Îşi ţin râsurletul — 
Turme în păinjeniş de fluier 
Un oier prin colbul veacurilor. 
In suflet de sâmbăta morţilor 
trec sunetele între lumânări 
soarele se sbate ca un bocet 
gem în porumbar prevestirile. 
Si s’au închis cercei viermii de mătasăi 
Pendula numără vămii galbeni şferşi 
Ochii fac o grădină vânată . 
morile de vânt sunt florile. 
1920. 
I. VINEA.
	        

Note to user

Dear user,

In response to current developments in the web technology used by the Goobi viewer, the software no longer supports your browser.

Please use one of the following browsers to display this page correctly.

Thank you.