CĂRŢI $1 REVISTE
NOUVELLES LilTERA RES M. Rene Crevel oub!îe > vife.
Nous ne pouvons aulremen 1 nous expbquer l’omissirn qu’ilfait
dans son inierview avec 'Dara, du nom de Marcel Ianco, pe*
intre doni Tzara, en re'racant i’hisloire du mouvement Dada,
doit en avo'r parle. Si d’aiileurs M. Rene Crevel aureii feuiileîe
le „Cabaret Vol'aire" ei la collection Dada No. 1, 2, 3, 4 et
5,—dont il parle si soavenl, i! se serait appe-cu â coup sur
de la place preponderaale que Ies cont ibuiions d un des plus
grands peinlres de noire pays tiennent dans ces pages, â cote
d’Arp R. Huelsenbeck, Hugo Ball, qui peuvent en temoimer.
Cela creve Ies jeux. Et comme i! paraît etre un des lecteurs
on ne peut plus degustaiifs dts publicaiioTS de ce.’e epoque
1915—1918 m. Crev< 1 doit necessairement se rappelîer que
J’Aventure Celeste de m. Antipyr ne“ a ele entierement ilustree
par Marcel Ianco. En eclaircissant ce petit point de 1 histoire
des arts, nous devons ajouter que Marcel Ianco, peintre et ar-
chitecte, apres evoir ele de la sorie un des propuls eurs ce ce
fameux mouvement Dada, fit volte face et mit avec le suedois
Eggeling et l’allemand Richter Ies base3 du conslrucMvisme
actuel (le „groupement des peinires radicaux de Zurich, fut
ulterieurement mele aux evennemenls revolutionnaires de Ba-
viere). Et bien qu’il soit desormais fermement convain u que
Ies ecoles ne servent qu’â relieft r Ies veritabies per: onnahtes,
— il est tout-de-meme surpris de voir m Crevel csquiver par
des malencontreux oublis le jugement du temps.
LA REVUE EUROPEENNE (No. 21) Un studiu asufra. scrii
torului german He mich Mann de Felix Bertevx. Versurile jure ui
poet maghiar Dery Tibor : La grende Veche cur os amesitc de
umor şi de mare elan transcerdenal, c'e vâslă ii s pi raţie şi de
întreruperi bufone. Lângă Ttmas Alfdar, Dery litor e unul
din ce mai de frunte poeţi din jurul revistei MA, a Iui Ludwig
Kassak. PhiUppe Sovpcvlt (autorul nmemlor Le ton Apoire
şi A ia Derive) termină astfel cronica sa pce’ică : gândesc i-a
un vers a! lui Reverdy-cere m’a obsedat mereu: Poezia esie
în joc. Mai mult ca niciodată văd ar esl fir de oţel care ba
rează orizontul. Cred că nu avem de lec a re lerre, dar că
i ebule să aşteptăm.
INDEX (breviario romano) Bragaglia aruncă săgeţi în i d
versarii săi de orice şcoală. Activitatea acestuia e;le îrsă în
cea mai mare parle i onstruciivă : 117 expoziţii de artă, 43 spec
tacole, restaurarea Thcrmclor lui Seplimus Severus şilransior-
marea vestului edificiu ciădit pe o suprata|ă do una mie m. p.
înir'un focar cultural: Teairul Exp< i mental al Independei ţilc r
care a dat înir’un an 20 ccmedii, 25 pan'cmine muzicale şi t0
dansuri clasice, leboare realizată cu eoncursul tnerilcr autori
modernişti. Actualmente Bregegle, după ce a reprezentat, in
moniări personale, operiie lui PirandeJIo, Wedekird, Shaw,
Marineki. Soficci, prepară o carte in 2 vou me despre „1 eetrul
Teatral adică Teatrul", ed. Gobetli., Toiino. Rejirn riie se fac
prin cek de 50 fr. la Roma, Av gnonese 8.
BLOK (6—7) ce dernier numero lemoigne de la richesse de
l’art plas ique modtrne polonais. Texte signe de noms qui
desormais reprcspntent l’art continental unif.e. C’est un moment
d’hist ire que cette rcalisation d une internaţionale intelectuel e
par Ies revues d’aventgarde. Un article sur le nouvel art rou-
main avec reproductions de Marcel lanco, Matiss Teutsch et
une traduction litierele d’un poeme de Vinea.
GERMES par John Brown. Pareil â ious lei pamphletaires
ra. John Brown a beeucoup plus de mots que d’idees. il Ies
dispo^e dune fagon explosive et abondante. Si bien que le
sens n’est pas levr resudante et ne se tiouve â leur limite.
Maison doit souvent le chercher en dessous, comme on cherche
pariois son faux-col parmi le linge-
HET OVERSICHT (Anver- caiet 21). Un articol despre o tra
diţie în arhitectura de Maurice Casteels, reproduceri după
Victor Servranck, despre Esletica Maşinii şi mecanica în artă
de Prampolini (Roma) cu o reproducere. Apoi, un studiu asupra
poetului chilian de limbă franceză, Vincente Huidobio ; asupra
poetului rus lliazd, inventatorul iimbei zaum de muzicalitate
rusă ; asupra pictorului Delaunay. Poeme de M. Seuphor.
FOUR (No. 4 Trimestrial) apare în limba engleză la*Los An-
gelos scrisă exclusiv de patru poeţi: W. H. Lensch, D. Grok-
wosky, J. Gaer, H. hompson Rich. Ilustraţii în stil decorativ
de BofiS Deutsch.-
ZENiT No. 26- 33 (Octombre). O reproducere din p’ciorul
sârb Lozovick (New-York) poezie MOTS DANS L’ESPACE pro
clamaţie de Liubomir Mitzici, o traducere din poetul italian
Vasari.
7 ARTS Dir P. Bourgeois, V. Bourgeois, P. Flouquet, K, Maes-
G. Monier, Toată activitatea Be’giei tinere s’a grupat în jurul
acestei oi. Mau ice Castels, critic şi romancier cunoscut, scrie :
„în realitate, în inima unui uvrier în salopetă, ind ferent şi res
pingător, când unge o turbină în mişcare, sau în creerul sgo-
motos al unui bancher la telef n, în ajunul unei adunări statu
tare, este mai înaltă emoţie modernă, mai multă adevărată şi
mare poezie decât sub pana unui om de litere care nu găseşte,
in el decât imagini laborioase şi reminiscenţe.
LA WALLONIE (organ cotidian al democraţiei socialiste
Liege). Anunţă pârtie parea pictorilor belgieni la Expoziţia In
ternaţional a revistei Contimporanul la Bucureşti. Suni: J.
Peeters, Flouquet, Maes, şi liegezul Maree! Darimonf, unul din
cei mai viguroşi şi măeslriţi xiiog afi ai Belgiei.
CATALOGUE—PROGRAMME—ALMANACH al expoziţiei in-
itrncfionale a nouei tehnice teatrale la Viena. Editat de Frie-
driech Kesller cu colaborarea lui Fernard Leger, Herwarth
Welden, Fr. T. Merînelli, K. Schwiiters, I. Goli, PrampolJoni.
Frazele pre’omonare ale lui Kissler: „Tine.Imea creatrice în
târzie în proiecte, se mulţumeşte cu planuri, cu iluzii de man
sardă- Publicul vrea realilăli. Să părăsim marsardele sacer
dotale. Deslul cu proiectele. Vrem lucruri concrete. Trebuie să
pogorâm depe piedestalele fuiurisie, expresioniste, cubiste, ccn-
sfruclivisle, mistice, naturaliste efc. Arta a demobilizai. Ce e
de făcut? Să frăim".
CUVÂNTUL LITERAR ŞI ARTISTIC, Dl. Cezar Petrescu scrie
despre „Literatura mediocrităţii desperate" Bravul Cezar : ce
obsesie !
BOUWEN—Revisiă de aihi ectură pen'ru Olanda şi Indii
(Ae’bertsverysiraat 78 Har’em). Şcoala politehnică din Reval
fu construită în urma unui concurs internaţional. Premiul fu
obţinut de doui arhitecţi din Helsingfors (Ekalund şi Pălikangas)
ele căror planuri de construcţie sunt reproduse în acest număr
din Bouwen. Se reproduce şi proiectul aihi'ectului olandez
Friedkoff. La noi clădirile publice suni încredinţate fără con
curs (necum internajioral) pe bază de afaceri sau favoruri
politice.
BOOWKONDE Oudesirat 15 Hoboken. Anvers). Nouă revisiă
de arhiluctură, director A. Frereken. Plaruri şi rep oduceri.
INICIAL revistă modernă Buenos-Aires,
L’ANE D’OR (Monlpellier).
LA VIE DE LE1TRES director Nipo’as Beouduin. Neuilly-
Paris.
LATITUDE-SUD 18 1 Pierre Carno. Tananarive Madagascar.
DbR QUEhSCHNITT H. V. Wedeikop 70 Luelfirslrasst Kobr.
MA 26 Amalierstr Viena.
VERAlKON 75, Sţefai ikowa trîda cis Praga.
SELECTION chronique 165 Av. Ch de Prebr. Anvers.
D1SK dire ctori Krejear, Sicifert. K. Teige. Cerna 12. a. Prega.
ZWROTN1CA dir Thadee Peiper, Jagielonska 5, Cracovia.
STAUBA (Edificiul) revisiă de arfă şi erhiteciură, oir Karî
Teige, 3 Kolkovna Praga.
LEŞ 7 JOURS Dir Tairoff. Kamerny Theaire, Moscova.
DE STIJL dir Iheo van Doesbourg av Scheider 64 Clemari.
BOITEGA Dt LOES1A via del monte Nepoleone 14 Milano
LE DiSQUE VERT dir Frantz Hellenns 1385 ch. de Wa
terloo, Uccte Br-uxelies.
PASMO dir Cernik, Pri ge.
VIENT DE PARA1JRE Dir Rene Gas & Emile Borel revue
bibliograph que rnensue le. Număr consacrat lui H. Beeque.
DER STURM
HERWARTH WALDEN
Post damerstr
Berlin
S’a deschis şcoala 'de arte aplicate, siub di
recţia d-lui Vespremie Andrei. In sărăcia noas
tră pe domeniul decorativului, în spuma de piro
gravuri şi ornamentaţii compromiţătoare pentru
stilul românesc, această şcoală, are menirea să
Întărească şi să orienteze pe cei cu dragoste
de formele noi şi toleranţă faţă de cele vechi.
