A 
Portret în Linoleum : VICTOR BRAUIMER 
i 
* 
VICTOR BRAUNER 
In definitiv, nimic nu s’a împotrivit mai mult artei decât principiul arta-instrument de plăcere. Paseistă ori nouă, rea 
lizarea artistică trebuiâ să-l gâdile untdelemnos pe spectator. Arta deveniă astfel un aparat de precizie clasat în acelaş 
raft cu lacto, crono sau alcool metru : PLĂCERO-metru. Şi totuş rostul artei e altul. Voit sau nu literatura plastistica 
muzica au încă dfe biruit o criză acută. Şi de aceea opera D-lui Brauner apare cu o semnificaţie în plus. Insist: ceeace 
revine artei şi în cea mai înaltă manifestare a ei, este lărgirea cunoştinţelor noastre abstracte, crearea unor noi ra 
porturi de înţelegere, mărirea razei asociaţiunilor de idei. Arta cere deci un efort, de multeori neplăcut, a capacităţii 
cerebrale. Şi cel dintâi căruia acest efort îi incumbă este însuş artistul. Perfecţionările, punerile la punct vor fi 
opera meşteşugarilor, producătorilor de muncă precisă şi lentă. Artistul însă e înainte de toate inventator. Gestul 
lui e sigur, netemător până la, chiar dincolo de, absurd. Mai presus de limite sau de şcoală, creaţia lui e inedită, fulge 
rătoare. Numai astfel arta e salvată de înecul platitudinii şi repetării care o ameninţă prin formulă. Perfecţiunea 
tiparul vor fi aşa dar refugiul mediocrităţii. Artistul e neîncetat plăsmuitorul unor noi înlănţuiri de sunet cuvânt culoare. 
Era desăvârşirilor e sfârşită. Acum 
a sunat ceasul tuturor încercărilor 
îndrăsneţe fie chiar cele mai ab 
surde. Principiul gravităţii învins de 
avion în spaţiu trebuie învins şi în 
timp. lată fără îndoială dece opera 
D-lui Victor Brauner capătă o largă 
şi intensă însemnătate. Criza trebuie 
considerată încă acută. Contribuţia 
D-lui V, Brauner vine la timp. Dela 
cele dintâi cercetări D-l V. Brauner 
a fost preocupat de crearea unor 
noi şi personale raporturi de idei 
culoare linii. Şi fructul deplin al ace-