u 
N 
U 
F R I G I D A I R E 
— Tous Ies matins, avec une brosse demi^dure, netoie 
ton cerveau de ce qu'il a mange la veille. 
— Din mâneca pasagerului adormit pe peron un tren eşi vertiginos pen 
tru spaima mobilă a stâlpilor carFşi sorbiau fără sinchisire din ceşti albe cafeaua 
ndiferenţii. 
i 
— Pe o monedă de asfalt agentul de circulaţie — chiar d*ta 
domnule agent — fleurtează cu statuia Libertăţii. Ridică flautul 
baghetei de unde es şi încap accelerările, octavele frânelor auto* 
mate, cioban urban mână şi păstoreşte docilitatea oţelelor, privirea 
de elice a roţilor. 
— Ce n’est pas ce qui se passe dans votre tete qui m’interesse. C’est que vous 
ayez une tete. 
— Mulatră oferă-mi o privire cafe-glace. 
— Doamna e servită. 
— Chelner un arc voltaic începe împărăţia domnului. 
— Le genie est une question de muqueses 
L'art est une question de virgules. 
— Mr. Victor Hugo Brauner. — Regu cui 
glace. Offert aux lecteurs. Sacha G-uitry 
Pană. 
— Les mauuais poetes sont des poetes inspirâs. 
— Ouvre ta porte au le teur. Cest â lui de trc u- 
ver les chachets. 
— Nu le laisse pas le spâcialiser. Garde»fci 
de l’ortopedie. Reste un amateur distinguâ. 
— Gilbertine schimbă-mi compresa, de ce nu mai zâmbeşti în oglindă, laie 
cozonacii lămpilor. ’ 
— Ce cap cuminte de căţel face acum ceasornicul pe masă. 
— Pictorul Victor Brauner a plecat pentru con 
tinuarea studiilor la Buştenari şi locueşte în castelul 
din inima lui Geo Bogza al cărui oaspe estival este. 
— Qui dit cerebral ne dit pas necessairement intelligent. Repassez ţa de 
temps en temps. 
— On dit avec tristesse: II est intelligent. Du 
meme ton qu’on dit d’une femme laide. Eife a 
de beaux cheveux. 
— L’intelligence depersonnalise. 
— L'ecrivain est horizontal ou vertical CeluMâ ecrit â 
la course et pour arriver le premier. Le voyage ne l'inte^ 
resse pas. CeluMâ s'arrete dans les patelins, jubile, flaire, 
ecoute, fouille et fait parfois sortir une source. 
Pour lui les mots sont artesiens. 
— Le bon ecrivain est celui qui enterre un mot chaque jour. 
— En poesie l’intelligence fait les comissions, porte les 
paquets, se reseigne et vient au rapport, fait les comptes, classe 
des petits papiers, choisit dans les lettres d’amour, telephone 
et prepare le bain. 
— Domnişoară, dacă vrei să-ţi dispară mărgelele 
depe gît, tratează-le cu pomadă Cadum. 
— Mai las’o Zaremba, că prea-i cusută cu raţă albă. 
— D -le Elefant, ai fost numit raportor al legii dentişti lor. 
— En art il faut croire avant d’y aller voir. 
— J’ecris pour mettre de l’ordre dans ma sensualite 
— L’art est ă la vie ce que le sperme est au sang 
— «Au comm’encement fut le verbe» Les idees sont les parasites 
du verbe. 
— Les idees sont une maladie de la parole 
— La poesie bat la logique comme Polichinelle bat le commisaire 
— Pentru luna această «Unu» a angajat un cochet urs alb 
care va reproduce pe zăpada arctică sumarul numărului prezent 
— PreneZf nous vous en prie, ce poeme-filtre 
— Domnilor imbecili bărbieriţi-vă odată şi cu ghi 
lotina 
— Intr’un boschet un browning strănută 
— Inventatorul scobitoarei: Vlad Ţepeş 
— Se întorc din vânătoarea de fosfor a orelor în amurg pendulele dând din coadă 
—- In cursul acestei luni, prietenul nostru Virgil 
Gheorghiu va apare pe Calea Victoriei într’o salopetă 
din manuscrisele exemplarului unic de poeme Panoptic 
— D-l Philippide publică undeva o poezie pastişe — zice d-sa — după 
Demostene Botez. Ne sesizăm însă de pluralele pastişe al d-lui Phillippide 
într’o singură poezie şi de amuzantă farsă de a nu găsi în paştise autorul 
ndicat. Câte-va delicte de pick-pocket literar din pastişe, iată-le: 
«M’apucă iar un gând de veşnicie» — Baco via 
«Vântul rupe scânduri din zăplaz» — Voronca (Restrişti) 
«N’am fost niciodată aşa de trist ca azi» — Bacovia 
Şi după alte amestecuri acest magnanim şi elocvent sfârşit: 
«De ce-e în capul nostru atâta gol?» 
Uuo d-le Sevastos! 
Ne amuzăm să ştim ce-ar zice d-l Branişte delectându-se hebdomader 
cu poezie tâmpă dacă s’ar unge cu acest propriu excrement? N’ar dori 
d-l Philippide să ne închirieze în golul din capul d-sale un loc viran pentru 
un ţarc de vite? 
11 instalăm pentru aceasta, aici în răcitor până la toamnă ca nu 
cumva să-şi fezandeze pachidermul d-sal creer. 
Telegramă 
SAŞA PANĂ 
unu 
univers 
Oficiul Telega timp Senil ora caniculară 
cuvinte calde. 
Trimite urgent ţâţe la ghiaţă 
Geo Bogza-Buştenari 
revistă literară lunară anul II no. 16 
august 1929 buc. IV fluierului 3 etaj 
MBBBHKMBIWMS - Atelierele RĂsăritul