9 9
X
. KT •
T
. E
•
G
• R
•
A
•
L
* *
R
E U
I 5 T R
D
E 5 l
N
T E
Z R
m
0 Q
E
R
N
fi
0 R
G A N
AL MIŞCĂ
R E
I M 0 D E
R N
E D I N
ŢARĂ
Şi
S T R Ă
I N
Ă T
A
T E
REC
ACŢIE
: BUCUREŞTI :
F.
BRUNE A, ION
CĂLUGĂRU, M. H.
MA
XY, 1 L ARI E
VOR
ONC A
RED
ACŢIE
: PARIS: □
B.
FONDANE,
MATTIS TE
UTSCH
REDACŢIA ŞI ADM1NI
STRAŢI A
M. H. M A X Y.
-CALEA
VIC
TOR IEI
79,
ET.
I.
JV
<*
•
O
•
T
X
T
•
£2
fg Dans la GALERIE VISCONTI 26 Rue de Seine Paris, na re
ami, Mattis-Teutsch vient d’ouvrir une exposition de peintureet
sculpture.
Nous sommes persuades que i'art de notre colaborateur rencon-
trera lă-bas une comprdhension dont notre pays n’a pas su l’en-
tourer.
Nous saluons la premlfere manifestation d'art â Paris, du premlbr
exponent, chez nous, de l’esprit nouveau.
Nous en reparlerons largement dans notre prochain numero.
£3 Pentru numărul de faţă consacrat lui Arghezi, am făcut
apel, în special la acei cari risipesc azi gologanii puşi în
puşculiţă pentru zile negre, de fostul lor părinte literar.
Am fost refuzaţi, cu explicaţia severă că Tudor Arghezi
nu merită nici un omagiu, ca unul ce nu dă nici odată 5
lei ca să le cumpere revista.
Deşi argumentul nu în esenţa lui pecuniară, ar putea fi împăr
tăşit şi de noi, ştim însă să-l privim printr’un unghiu mai
respectuos, mal dezghiocat de contingenţe şi patimă. D.
Arghezi, dacă găseşte penibilă ingratitudinea foştilor săi
ciraci, ar putea găsi consolare filozofică, contemplând în
raft, biberonul cu conţinutul golit de geniile nesăţioase
13 INTEGRAL a publicat şi publică numai lucruri inedite.
Reproducerile de text din revistele străine, fără măcar în
registrarea originei. constitue o dublă indelicateţe, faţă de
cititor pe cared seduci cu vechituri, faţă de autor pe care-1
deposedezi neautorizat. Integral n’a procedat şi nu va pro
ceda altfel.
In No. 4, Integral va publica poeziile originale ale câtorva
poeţi moderni cu reputaţie, din Franţa.
H Nu s’ar putea spune că d. Iorga îşi iroseşte clipele pe
simplă reverie. Pentru D-sa viaţa e un perpetuum mobile,
fără pauze şi fiecare an ca şi fiecare zi trebuesc lichidate
cu bilanţ fericit. Nu ne-am mirat niciodată de veşnica fre
nezie a marelui om, de subitele voiaje de propagandă, dis
cursuri, conferinţe, întruniri, etc., cum nu ne-am mirat că
bagajele d-sale conţ n la întoarcere câteva kilograme de
inspiraţie, în versuri sau proză, comedie sau dramă. Când
doarme, când mănâncă marele om ? M'ster.
Din recenta călătorie apostolul a revenit cu o piesă nouă a
347-a, intitulată spiritual „Isus“.
De astă dată documentele şi hrisoavele cari făceau farmecul
savant al celorlalte 346 de drame istorice- au fost abando
nate şi înlocuite simplu şi emotiv cu floricele poetice şi
date, din scriptură. Iată cauza care poate dumiri pe toţi ma
liţioşii, dece Isus e invizibil, deşi are rol fruntaş, dece luda
e un samsar din Văcăreşti, de ce sunt goluii inexplicabile
în acţiune (miracolul ca şi apa aspiră la vid), dece în f -
gura lui Isus, întrevăzut o clipă, se putea des
cifra chipul cotidian al d-lui lorga.
Calvarul — aplauzele — era fatal.
D. Iorga însă prepară a 348-a piesă.
D-l TRISTAN TZARA ne comunică că lucrează acum
la un un scenariu de film.
8 La Gustav Kiepenheur Verlag (PotsdamJ a apărut sub
îngrijirea lui Cari Einstein şi Paul Westheim un almanah
„Europa" 1925, cuprinzând producţia artistică şi literară a
Europei moderne. „Europa* a strâns laolaltă un material
francezo-german, siguri pe o apropiere sufletească, pregă
titoare internaţionalei culturale şi artistice. Prefaţa o are
Herman Kassak :.... „Was ist mit Europa da 1 ? Humanităres
Aktiv und Pazifistiches, Kongresse und Hăndereichen,
Etische, Freiheitliches, Muterschutz hier und Bodenreform
her, Klassenkampf und Menschenrechte, Liga links und
Liga rechts — Was nutzen wem die schonen Ideale, wem
andere drauf spazieren geht“...
Dem Europa: ein Fetzen Lăcherlichkeit sein europăischer
Mensch ein Katheder Proklamation Protest iiber Protest î
kein Ausdruck, kein Sinn fur Gemainsamkeit, es sei dem»
Ausrottung durch Stupidităt â la Speiigler...
Da: Schauplatz Euiopa wird ein Iahrmarkt—Bravo?
Q CLAIRE ET IVAN GOLL. - Foemes d’amour, Collection
Surrealiste, Paris. Cântarea cântărilor la jazzband, în care
instrumentele fundamentale au formă de inimă şi de sex.
De aceia notele ţâşnite din sfere senzibile sunt aromate de
pasiune, dialogul erotic frenetic şi torid, chiar când glasu
rile uniformizate de turburare îşi pierd personalitatea, se
contopesc. La amândoi aceleaşi accente virile, aceleaşi
preciozitâţi femenine. Ar trebui cercetat, (dacă problemele
lirice comportă clasificări după sex) unde începe bărbatul să
capete inflexiuni feminine, unde femeia să se masculinizeze.
Intre
Mol j'avais le coeur blen tranquille
Fermă comme une huitre:
En l’ouerant tu l-as luă !
şi
Mon amant et l’âtoile du sotr
N’ătaient qu’un :
Oh ! fleurs, faites la grâoe du sourtre 1
nici o deosebire de caracter. Poemele—constatările succinte
nu impietează asupra valoarii lor — sunt luxuriante şi îm
bătate de imagini eclatante, chiar când ostentativ forţate fri
zează manerismul.
Nu interesează dacă ele aparţin amân.dorura, sau unuia sin
gur, căci adevărata poezie, ca şi dragostea n’are patrie şi
nici sex.
■ OESOPHAGE No. 1 Marş 1925-Bruxelles
revistă de avantgardă belgiană. Primul număr în care Tristan
Tzara publică două admirabile poeme, cuprinde în între
gime o vigoare proaspătă şi îndrăzneaţă. Oesophage ex-
ploadează prin tipar, prin Tzara, prin Arp, Schwitters, Ri-
bemont—Desaignes, Picabia.
f | DE DRIECHOEK. 1 April 1925. No. 1. Antwerpen.
rticole şi poezii de Paul v.Ostaijee, articole şi grafică de
loseph Peters. Desenuri de Maes, Jos. Leonard, J. Van de
Zee, etc,...