fîxegezâiiric deformată a vieţii ritfftic'e interioareinteris trăită
Exteriorizare orchestrală integral desvoltată; Egotism pro- v
nuanţat. - - - -
Iniagism variat, dinamic, surprinzător. Colisiuni frequente
între analitic şi sintetic cu rezultat implicit: deformaţiune
în expresie.
Poema lui Buzzi se poate prenumera printre operele capi
tale aîe futurismului european.
Un studiu special va contura în No. viitor personalitatea
febrilă a scriitorului italian.
IU KORTAR3, revistă ungurească de avantgardă, întruneşte
sub aceeaşi formă şi spirit pe toţi colaboratorii revistei
„Ma“. Cuprinde o scrisoare despre arhitectura belgiană, de
Serwranks, un articol de Ludvig Kassak: „F. T. Marinetti“.
Două pagini de poezie franţuzească, adună numele poeţilor:
A. Rimbaud, Max Jacob, Pierre Reverdy, Paul Eluard, Gui-
llaume Apollinaire, Marcel Sauvage, Philippe SoupaulU
Francis Picabia, Tristan Tzara, Jean Cocteau. •
Notăm printre obişnuiţii colaboratori şipeDl.Tamas Aladar. ;
Desenuri şi ilustraţii de Willy Baumaister, Victor Senvranloq
Moholy-Nagy, T. Zarnower şi M. H. Maxy. .
PERISZKOP: Redactor Szănto Gyorgy.
Apare într’una din provinciile nouei Românii (Arad) o re
vistă de popularizare a artei moderne.
O colaborare de elemente variate, dau un aspect de an- -
tologie revistei ce stăruie cutezător pe un drum anevoios
printre lifte artistice şi culturale.
E9 STURM 16 Iahrgang Berlin Mai 5 Heft. Herausgeber
Herwarth Walden. - -- --- -
Un număr pumnal lui Adolf Behne, unul din teoreticienii
arhitecturii germane. Stat.sticianul Behne, enumărând, în
„Kunst, Wissenschaft und Europa 7 * * * * * * 14 munca practică a nouei
generaţii, trece în revistă toate publicaţiile de avantgardă din
lume (pomeneşte natural şi despre Punct) şi desconsideră \
aportul universal pe care „Sturm“ îl aduce de 16 ani încoa-
Primul pumnal îl aruncă Walden : ţ.
„Der Wille zur Gemeinschaft nicht nur mit Europa, auch ?
mit der ganzen Erde, ist von der Zeitschrift der Sturm
ausgegangen und diese Zeitschrift fiihrt noch heute auff'.
allen Wegen......
Er hoit sich sein Kunslwissen des Herrn Westheim, von
L’Esprit Nouveau und von „De Styl“
Lothar Schreyer, Rudolf Bltimner, Ivurt Liebman, Otto Ne-
bel, Wiiliam Wauer, asociaţi notei comune protestare, ve
hemente, scut în jurul revistei ce le-a întrunit virtuţile ma
bine de-o decadă.
Un articol corespondenţă: „Stadtebildchen: Paris", ni-l
reaminteşte pe Walden, observatorul cinic şi incisiv:
«Die Franzosen sind solide, einfache sachliche Menschen,
lăndlich, schlicht und geschmackvoll. Die Franzbsinnen,
die den Ruf von Paris begriindet haben, stammen aus Polen,
Rumănien und der Tchechoslowakei. Die echten Pariseri-
nnen sind die grosse Demimonde, von denen die deutschen
Măaner dicliten und nach denen die deutschen Frauen
trachten"....
....Man fragt sich nach der Mona Lisa durch, von derem
Lâcheln ganze Generazionen von Schriftstellern, und Kunst-
historikern leben....
Poezii de Otto Nebel.
7 ARTS. No. 25, dedică primul număr special consacrat ex
poziţiei din Paris.
Cu mult patos, arhitectul Henri Van de Velde, revendică
pentru belgieni cinstea devansărei asupra tuturor celorlalte
popoare, în cercetarea frecventă a stilului nou. înjghebarea
regulată a manifestărilor periodice, nu pot reprezenta decât
în largă măsură, o doză organizată de propagandă. Eforturile
spirituale în Franţa, Italia şi Germania, s’au realizat la în
ceput, mai puţin public, şi în ultimă instanţă, Franţa ţine •
la discreţia Europei, primul drapel modernist.
Câteva iluslraţuini specifice, precum „Perspectiva pavilio
nului rus“ de arhitectul Constantin Melnikoft, diversele fo
tografii după proectele şi realizările arhitecţilor M. Gaspard
şi F. Hoeben. Dealtfel întreg numărul, un apel la adunarea
tuturor forţelor, pentru recunoaşterea devizului: Le Style
Nouveau, Sobre & Costaud.
jg§ Sâ se consulte librăria „Hasefer“ din str. Cara-
gheorghsvici, în ce priveşte cartea, literatura, drama
şi plastica modernă.
In Editura „INTEGRAL"
va apare în curând :
,,T. X.“ plachetă în 209 exemplare de lux.
Text: Ilarie Voronca, F. Brunea, St.Roii,
Desenuri: M H. Maxy şi V. Brauner
„PRINŢ PAPAL“ psihismautomat
de ION CĂLUGĂR U
DESENURI: M. H. MAXY
2 ,SUPRAAMERICANUL“ de F. BRUNEA
DESENURI: M. H. MAXY
Mişcarea Literară: Director Liviu Rebreanu.
Cuvântul Liber: Director Eugen Filoti.
Idaea Europeană.
Noi, Revista d’arte futurisia. Diretore: E. Prampolini.
Via Trento 89, Roma.
Stauba, Revue d’arhitecture. Charles Teige. Kolkouwna
4, Praga.
Zenit, L. Mitsictch, 22 rue Birtschamine, Belgrad.
Disk Charles Teige.
De stijl, art constructiviste. Dir. Theo van Doesburg.
Les Feuilles Libres, Marcel Raval. Paris.
Blok, Warsova.
„G □“ material pour la construcdon elementaire.
Hans Richter.
L’Esprit Nouveau. Ozenfant et Jeanneret. 3 du Cherche
Midi Paris.
Sturm. Herwarth Walden. Postdameistr. 134 Berlin.
7 Ârts, P. Bourgeois. Bruxelles. Boul. Leopold 2.
„Integral" înlesneşte abonamente pentru revistele
străine*
Tipografia .Referind Socială” — Fotografia „Tzatzu* — Clişee «Rampa»
