u
u
N
Pepene la ghiaţă
â Claude Sernet
Lasă luna grâul să şi-l depene
eu totuşi Doamnă.vă trimet un pepene
flexibil şi cu mult sânge rece
acest pepene a învins ori-ce foarfece
fântâni săreau ca epe ne
rvoase
vărgat e un pepene poliglot cu favoriţi engle
zeşti sau frumoase
. un tramvay e mai rotund ca un pepene
sau un pepene e mai pătrat ca un tramvay
nu ştiu Doamnă
vreţi un pepene electric sau vreţi un pepene cu ca
St. Roii
F fttfft ffffşi locomotiva plesni cu oceanu-i de
căldură în cercul ei vicios. Printre .galerii şi pietoni o aromă de
biftec, un holocaust de braţe se stîrnî. Numai cafeneaua cu cris-
alele mari a alunecat ca o stea fii,antă între clinchete, consuma
ţiile de lichide reci se succedau rapid, şi prin mina chelnerilor,
farfuriile erau cărţi de joc. Şerpii lingeau zgomotele, zgomotele
tăiau şerpii în monezi pentru solzii peştilor de flăcări, pentru
butonii pe mantalele matrozilor. Buf, umerii sparg grenade, pu
neţi oala de noapte în cactus ca luna în plopi, o pasăre şterge
cu/o [culoare geamul cerului şi fruntea e un velodrom pentru bi
cicleta rotulelor. Opriţi-vă, pe bordura trotuarelor, urmează tre
cerea în tricou a zebrelor sau desemnul pentru tăierea lor în
felii. Inima ca un cartof în spuză mocnia purree-ul sîngelui ;şi
ai fi dorit femeia care te depăşeşte întinsa sau brodată pe o
tavă de argint deasupra oraşului dusă ca fazanii la ospeţe. Dar
femeia cu pulpele înfăşurate în steagurile .nerăbdării trecu în-
tr’adevăr deasupra oraşului, pavanînd turlele, adiî'nd parcurile.
Un freamăt, un semnal din nervi începe să-ţi urce din oălcîie
ca\ o furculiţă. Urca prin tine, vse 'înalţă metalica, ederă şi iată un
tur, iată un viraj împrejurul inimii; o acoladă şi crinul furcu
liţei deapănă intrările şi eşirile sîngelui îi prinde căpestrele,
îi ţeasălă coama focului. O busculadă şi’n scheletul tău ,particular
pe care îl păstrez pentru inutilitatea ori părui examen, fluturii îşi
mută locurile. Se cade să fii om moral, se fcade să treci prin
musafiri cu tava cuvintelor zaharate şi să ste doară < printre ei
buba surîsului obligatoriu, tabesul înclinărilor stereotipe. So
cade să fii astfel, auzi! se cade să fii. începe recreaţia peştilor
în bazinul peste care principesa cu pantofii mici ca două surîsuri
ale mersului răstoarnă pleoapele cu elixir; p! rumoarea peştilor
roşii, evantaiul coralilor, desfaceţi steagul revoltei, ungeţi cu
aşchia stiletelor fruntea ca o fesă a financiarilor imunzi, se
sparg, în miragii oglinzile de catifea ale crinilor. înţeleg în
ghergheful undei peşti, insecta gurii voastre, chemînd băşicile
de aer. Aşteptaţi o săptiămînă ronţăită jn pietre pînă voi ctitori
biserica din miez de pîine pentru rugăciunea intestinelor voastre;
aşteptaţi volanele de zefir. Dar apare în irozul gurei '’zîmbetul
fără saţ al furculiţei. Evoluiază nimbul .fazanului deasupra şi’n
poene mişună gînganiile margheritelor. Deschide fauna tropicală,
instrumentele minunei între degete ne scapără, în decolteul tău
furculiţă zveltă creatură, corabie-lacustă ducînd comorile fără
străluciri ale sufrageriilor. Castagnetă aud ciripitul tău la ora
rotundă ca o pîine a prînzului. Deschide garoafa surîsului fata
cea frumoasă a părintelui şi primeşte sărutul tău pentru serpen
tina fără foşnet a intestinului. Avionetă ridică spre piscul în
jos al bărbiei fetei mai mici şi atinge-i metalic edelweissul dan-
turei. Cere ’în momentul prezent capul sfântului Ion, pentru
gura foşnind în pergamentul setei. Aştepţi cu convingere sa
iasă, din acest magazin cu cravate o pădure de (pini, aştepţi.
Cînd ai plecat de acasă ai aruncat pălăria cu panglici în aer de
unde n’a mai căzut, Refuz, refuz pafţarul cu apă buestră al a-
cestui ocean prin care în spume se zmuceşte barca cu pescari
de perle din ochii logodnicelor abstracte. Furtuna piaptănă ta-
lazele şi busola ombilicul fără pericole ale ■/mărilor pune în ochi
teroarea. Veniţi prieteni, efebi şi mormoni cu rotiţele testiculelor
spre mine, oferiţi-vă din această viţă o frunză pentru fracul fe-
cundaţiei fără recompensă; primiţi ciorchinele de otravă al bine
lui, potirul de miere al răului. Trece prin fecalele de aur pro
filul regilor sceleraţi.
Ca Isus desculţ, păşeşte pe ape fără predică coloana,
tîşnită! a icebergului. Ştie acest vizionar baletul morselor, şol
durile oblonge, o sirenă sărută cerul în locul lunii, şi trec
^marchizele albe ale urşilor. Dansează pe frînghia acestui rîu şi
braţele desfăcute pentru ginerea echilibrului vor părea binecu-
vmtînd palmierii din aburi ridicaţi dintre samovare.
Balansează în turnuri heliotropii orologiilor, se apleacă
peste reverenţa timpului, dar ce figuri geometrice nu constituim
noi în timp, ce arabesc femeia, un zigzag campionul de box.
Muşcă abcesul rubinului din inelul matrimonial. Soţia ta le
gitimă te reprezintă, nimbul purtat în adolescenţă a scoborît la
jarettieră să ţie pe pulpă ciorapul ,dat de două ori pe săptă-
mînă la spălat. Cu aceasta cine mai cuteză să desmintă acurateţa
Căsătoriei?
Primeşte cu palma întoarsă din mocirlă cecul—acest evantaiu
al milioanelor—pentru comisionul tău de sînge tulbure. Inutil
pentru tine calculul convex al astrelor, poemul .insulelor din
tropice aromate ca azimile. Trece corabia prin defilarea clopo
telor cînd se ţes pînzele de bronz şi’n butoniera stîncilor ţîşneşte
garoafa albă a fîntînilor. Aruncă confetiile fluturilor, paşii de
parfum ai florilor. Unde sunt femeile să urce scările de cristal
ale aducerilor aminte? Aşteaptă venirea iernii să, asculţi în orga
viscolului zumzetul maxilarelor, scîncetul sanguin din capul
lupilor dîrz ca un miner de stilet încrustat cu focuri, şi valul
roşcovan al vulpilor peste umărul fără ,răgaz ,al pămîntului. Dar
ascund, ascund ca piersica, norii vineţi sîmburele furtunei, adu
ciocanul, casse-noisett-ul tunetului, devorează pupila migdală
electrică, a fulgerului, împrăştie de sus punga, cu orez a grindinei,
despleteşte zgomotul ferestrelor. Buf, Buf, gospodine cochete lă-
saţi-ne deschise ferestrele cu miresele perdelelor in f eamăte.
O vilă dansatoare se apleacă pe 'lunca vîntului, se "deslănţuie
jass-bandul picăturilor de timpanul acoperişelor. Dansaţi cu
jcastagnetele vasistasurilor, muşcă veninul fricei din mărul i-
nimii, — inimă sandwich oferă felia hemeopatică, cine bate în
biroul sîngelui, scrisoarea fără îngăduire scrisoarea cu filigrană
S. O. >S.? Domnişoară dactilografă cu ciorapii albaştrii, deşi
picioarele d-tale n’au devenit încă myozotis intră în domeniul
sieniorului meschin şi desuet, dar săd părăseşti în momentul
din pisc şi revino la rolul tău pefalsificat social. Mîinile îţi sunt
mici ca două luminări aprinse, pune cu ele surîsul calului la
ham; surîsul punctelor cardinale, surîsul lămpilor în vis, surîşul
aerului pe coifuri; surîsul Papei în faţa fciorbei; surîsul familiei în
fotografii; surîsul rănii în faţa bisturiului; surîisul lui Dumnezeu
în foetuşi; surîsul trenului cînd ese din tunel; surîsul testiculelor
cînd intră în bordel;—pune caisele surîsului la ghiaţă, pune
surîsul pantofului la gheată.
Tanti Carolina ţi-am rezervat pentru astăseară două fotolii
în amfiteatrul agoniei; vino cu unchiul Jam, taceastă vă va face
bine la cancerul ce-1 purtaţi reciproc v ca verighetele. Clătiţi-vă
cu metale preţioase sîngele, serveşte omleta lacului, cu nuferi,
goneşte armăsarul fluviului, apucă înspumat căpăstrul fluviului;,
amazoană aquatică o seceră de aur ,e pleoapa recoltei, scapără
copita izvoarelor, vacarmul pietrelor, 'scufiţele păpădiilor pe
cJmp aceste băşici de aburi pentru .locomotiva privirii. In-
calţă viteza coturnul copridarei, mănuşile cuiburilor îmbracă
mîinele moi de soră caldă ale păsărilor; finto arce pe dos blidul
cerului la stînă, vin, vin, dumicaţii meilor şi ghiceşte destinul
zilelor, pune şapcă muntelui, mută cuierul orizontului,
Urmează 5 minute contractul liniştei. 1
Viaţa interzisă sub pedeapsa cu bătaie.
Musafirii trec pela bufet lacheii şi vînătorile descind din
gravuri şi din gobelinuri.
Sbîrnîie nerăbdarea începe, începe sfîrşitul începutului.
Porumbelul sfînt al lămpilor a pogorîjt.
Se albăstresc nuferii rochilor şi urechea glesnei adună vio
loncelul pămîntului f f f f ffffff ffffffffff
Ghegorhe Dinu
